Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a dat un lung interviu pe TF1 şi LCI miercuri seara. Cu câteva luni înainte de alegerile prezidenţiale, el şi-a apărat bilanţul şi a lăsat să se înţeleagă că doreşte să rămână la Palatul Élysée, fără a-şi oficializa totuşi candidatura pentru un nou mandat.

De la reforme economice la Covid-19  trecând prin "vestele galbene", Emmanuel Macron şi-a apărat, miercuri, 15 decembrie, pe TF1 şi LCI, bilanţul mandatului de cinci ani. Făcând un tablou pozitiv al activităţii sale, şeful statului a recunoscut că a făcut câteva erori şi, mai ales, "a învăţat" din diferitele crize cu care s-a confruntat din 2017.

Cu patru luni înaintea primului tur al alegerilor rezidenţiale, din 10 aprilie, Emmanuel Macron nu a răspuns, aşa cum era de aşteptat, apelurilor presante ale opozanţilor să intre în sfârşit în cursă şi să înceteze să-şi facă campanie "fără s-o spună".

"Unii sunt în campanie, dar servitorul vostru: nu", dă el asigurări. "[Dar] nu am crezut niciodată că poţi, în cinci ani, să faci tot", nuanţează el, dorind "să continue să [se] proiecteze" şi să "menţină viziune [pentru] a spune: proiectez ţara pe zece ani".

Întrebat de mai multe ori despre eventuala sa candidatură, el asigură că nu este "astăzi în situaţia de a răspunde la această întrebare, atât ţinând cont de ţară [şi] ţinând cont de mine însumi", recunoaşte tânărul preşedinte, care va împlini 44 de ani marţi, 21 decembrie.

"E cineva care decide, îmi asum", răspunde el când este întrebat de jurnaliştii Audrey Crespo-Mara de la TF1 şi Darius Rochebin de la LCI despre maniera de a prezida, calificată adesea drept "jupiteriană". Dar afirmă şi că lucrează "colegial" citând numeroasele consilii privind apărarea de Covid organizate de la începutul crizei sanitare acum aproape doi ani.

"Nu legea junglei"

Cere deci "dreptul de a nu fi caricatura în care se doreşte să fie închis", ca cea de preşedinte deconectat de viaţa advărată a francezilor sau de preşedinte al bogaţilor. "Nu am fost niciodată asta! [...] Valorile mele nu sunt cele ale unui preşedinte al bogaţilor", insistă el.

Întrebat despre "exprimările" polemice de la începutul mandatului, recunoaşte că nu le-ar mai repeta, chiar dacă ele arătau că el "a ajuns la putere cu o formă de vitalitate" şi "o voinţă de a şoca". "Am învăţat, cred că pot spune, mai mult respect pentru fiecare", afirmă el.

Ales în 2017 cu promisiunea de a depăşi clivajul dreapta-stânga, Emmanuel Macron spune că proiectul lui a fost construit pe "tripticul a elibera-a proteja-a unifica". "Nu cred în sălbăticie, nu sunt pentru legea junglei! Sunt pentru responsabilitate, merit, dar şi întrajutorare şi solidaritate când sunt lovituri dure", explică el.

Emmanuel Macron justifică astfel principiul "cu orice preţ" instituit în 2020 după explozia pandemiei. Această politică a fost posibilă "pentru că aveam o credibilitate, o soliditate, legate de reformele pieţei muncii, de atractivitatea reconstruită".

Oprită de criza sanitară, reforma pensiilor va trebui relansată , a apreciat el, dar mergând "spre un sistem simplificat" cu "gorsso modo trei mari regimuri", pentru funcţia publică, pentru salariaţii din privat şi pentru independenţi. El a recunoscut ca a trece de la 42 la unul singur, cum intenţionase iniţial, este "prea anxiogen".

Opozanţii remontaţi

Această emisiune intitulară "Încotro merge  Franţa?", înregistrată duminică în sala de festivităţi a Palatului Élysée, i-a înfuriat pe adversarii şi pe partizanii preşedintelui, cu mai puţin de patru luni înaintea alegerilor prezidențiale. Opoziţia a denunţat un atentat la "echitatea" timpului acordat, în vreme ce majoritatea susţin dreptul preşedintelui de a se explica în faţa francezilor.

Mai mulţi pretendenţi la Palatul Élysée au apelat la arbitru, sesizând Consiliul Superior al Audiovizualului (CSA). (Rador)