Emmanuel Macron va avea mult de muncă în cel de-al doilea mandat de președinte al Franței. Alegerile au arătat o țară ruptă în două, iar în Hexagon sunt numeroase alte probleme sociale și economice.

Reales la președinția Franței în cadrul unor alegeri istorice, Emmanuel Macron se confruntă, începând de luni, cu o țară la fel de fracturată din punct de vedere politic ca la prima sa alegere din 2017.

Mari provocări pentru președintele reales, Emmanuel Macron

Istoric, scrutinul acesta îl face pe titular să fie primul președinte reales în afara coabitării dintre un șef de stat și un prim-ministru din părți politice opuse de la introducerea votului universal direct în 1962. Istoric, cel puțin la fel de mult, scorul mare obţinut de Marine Le Pen, care a câștigat în jur de opt puncte și a adus pentru prima dată extrema dreaptă peste ștacheta de 40% din voturi. Campania electorală, marcată de Covid-19 și de războiul din Ucraina, a arătat o puternică oboseală democratică. Aceasta se regăsește în nivelul de abținere de duminică, estimat la 28% , acum mai bine de cinci ani (25,44%), și un record de la alegerile prezidențiale din 1969 (31%).

În acest context, victoria finală a titularului în vârstă de 44 de ani – mai mult de 58% din voturi – "este o faptă politică mai degrabă personală a lui Emmanuel Macron", a apreciat politologul Jérôme Jaffré, duminică seara, la LCI, comentând "un scor foarte clar care dă joc politic pentru săptămânile următoare, cu condiția ca președintele să știe să înveţe toate lecțiile dintr-un astfel de scrutin".

Realegerea sa vine după un mandat de cinci ani punctat de crize, de la demonstrațiile antisistem ale mișcării "vestelor galbene" până la pandemia de Covid-19. El plasează țara în continuitate cu principalele sale orientări economice, europene și internaționale. Însă în timpul primului său discurs de victorie rostit la Paris cu Turnul Eiffel în fundal, Emmanuel Macron a promis o "metodă refondată" pentru a guverna Franța, asigurând că "nimeni nu va fi lăsat pe margine".

Franța este împărțită în două

"Această nouă eră nu va fi continuitatea mandatului de cinci ani care se încheie", a asigurat președintele reales, făcând apel la "binevoitori și respectuoşi" într-o țară "scufundată în atâtea îndoieli, atâtea diviziuni". În timp ce, ca stare de grație, îl așteaptă o nouă bătălie politică cu alegerile legislative din iunie, Emmanuel Macron a avut grijă să se adreseze și celor care l-au ales implicit și chiar alegătorilor rivalei sale, Marine Le Pen.

"Știu că mulți dintre compatrioții noștri m-au votat astăzi, nu pentru a susține ideile pe care le sprijin, ci pentru a le bloca pe cele ale extremei drepte", a recunoscut el. "Și vreau să le mulțumesc aici și să le spun că sunt conștient că acest vot mă obligă pentru anii următori". De asemenea, el a promis că va "găsi un răspuns" pentru cei a căror "mânie și dezacorduri i-au determinat să voteze" pentru Marine Le Pen (Adunarea Naţională, RN).

Harta rezultatelor alegerilor de duminică arată două Franţe. Una a votat pentru Emmanuel Macron: marile orașe, clasa de mijloc superioară și pensionarii. Iar cealaltă, cea care a ales-o pe Marine Le Pen, mai populară, care se simte adesea exclusă, mai ales în nord-est și în jurul Mării Mediterane.

Cu peste 60% din voturi, Marine Le Pen a obținut scoruri istorice și în Franţa de peste mări, în special în Indiile de Vest, Guyana, Reunion și Mayotte (59,10%) pe fondul neîncrederii în autorități sau al protestului împotriva permisului de sănătate. Vor trece exact șapte săptămâni până la primul tur al alegerilor legislative din 12 iunie, calificate din nou duminică seara drept "turul al treilea" de către liderul partidului La France insoumise (LFI, stânga radicală) Jean-Luc Mélenchon - care a ajuns pe locul al treilea în primul tur - și de Jordan Bardella, președintele RN.

Marine Le Pen a ales duminică să vadă în rezultatul sau inedit "o victorie strălucitoare" și manifestarea "dorinței" francezilor de "o puternică contra-putere în faţa lui Emmanuel Macron", înainte de a lansa "marea bătălie electorală a alegerilor legislative". Provocarea pentru Adunarea Naţională (RN) va fi să depășească statutul de partid contestatar care, așa cum spune politologul Jean-Yves Camus, "adună un procent considerabil de voturi, pătrunde în societate, dar nu va ajunge niciodată la putere pentru că nu are aliați". RN are doar șase deputați în legislatura care se încheie.

„Spre o Europă puternică și unită!”

Candidatul de extremă dreaptă eliminat în primul tur, Eric Zemmour, face apel la "blocul național" să se unească, dar nu poate să nu sublinieze, usturător, că este "a opta oară când înfrângerea a lovit numele lui Le Pen".

La stânga, Jean-Luc Mélenchon, cu aproape 22% în primul tur, a votat duminică un președinte care, în opinia sa, este "cel mai prost ales din Republica a V-a" – Constituția din 1958 – și a făcut apel la mobilizare pentru că "începe turul al treilea astă seară". În străinătate, este o ușurare pentru partenerii Parisului: președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a fost încântată să "continue cooperarea excelentă" cu Franța, cancelarul german Olaf Scholz a salutat "un semnal puternic în favoarea Europei". Premierul britanic Boris Johnson s-a declarat "încântat să continue să lucreze împreună".

"Spre o Europă puternică și unită!", a declarat şi președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care l-a felicitat pe Emmanuel Macron, în timp ce președintele american Joe Biden s-a declarat "nerăbdător să continue" cooperarea cu Parisul pentru "apărarea democrației", conform unei analize făcute de jurnaliștii de la „Le Vif”.