Președintele francez Emmanuel Macron și lidera extremei-drepte, Marine Le Pen, s-au ciocnit pe tema invaziei Rusiei din Ucraina, făcând un schimb de acuzații legate de candidatul care ar fi cel mai apropiat Moscovei și care ar putea depăși consecințele economice ale războiului.

Transmis la televiziunea națională, duelul de miercuri a fost prima și singura dezbatere dintre cei doi candidați, ceea ce a făcut ca evenimenul să fie deosebit de important pentru milioanele de alegători francezi dispuși să-și depună votul în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin, programat duminică. Sondajele arată că Macron s-ar afla înaintea dnei Le Pen cu circa 9 procente – un procentaj slab comparativ cu avansul de 32 de procente, avut de Macron în 2017. Potrivit unui sondaj al firmei de specialitate Elabe, efectuat după dezbatere, 59% dintre respondenți au fost de părere că Macron a fost cel mai convingător, comparativ cu procentul de 39% al dnei Le Pen.

Dna Le Pen a căutat să îl portretizeze pe Macron drept un lider incapabil să rezolve problemele de zi cu zi ale francezilor, care acum se luptă să facă față inflației datorate războiului.

Macron a încercat să o înfățișeze pe dna Le Pen drept o marionetă a președintelui rus Vladimir Putin, el pomenind împrumutul pentru campanie în valoare de 9,4 milioane euro – echivalentul a $10,2 milioane, pe care, în 2014, dna Le Pen l-a primit din partea unei bănci ruso-cehe în relații cu Kremlinul. Potrivit declarațiilor lui Macron, împrumutul, pe care partidul încă îl mai achită, a făcut că dna Le Pen să fie în slujba Kremlinului. „Depindeți de Rusia și de Putin”, a spus Macron. „Când vorbiți despre Rusia, nu vorbiți despre altcineva decât despre bancherul dvs.”, a mai adăugat el.

Marine Le Pen, aliata lui Vladimir Putin?

„Sunt o femeie absolut și total liberă”, i-a replicat dna Le Pen lui Macron. Ea a spus că a apelat la această bancă din cauză că băncile franceze nu i-ar fi acordat împrumut. Ea l-a acuzat totodată pe Macron că nu și-a respectat promisiunea potrivit căreia partidele politice să se poată finanța cu mai multă ușurință.

Dna Le Pen a spus că condamnă invazia Rusiei și sprijină efoturile lui Macron de a aplica sancțiuni băncilor și oligarhilor din Rusia, dar se opne extinderii sancțiunilor asupra exporturilor de petrol și de gaze naturale. Dna Le Pen a spus că și el a discutat cu Putin și că, la începutul mandatului său de cinci ani, l-a primit pe președintele rus la Versailles, iar, ulterior, la reședința prezidențială de pe riviera franceză. Pe parcursul războiului, Macron s-a deplasat și la Kremlin din dorința de a preveni invazia.

Dezbaterea, extrem de vastă ca problematică, a reprezentat totodată un studiu al deosebirii dintre dna Le Pen, o naționalistă care dorește să reducă din puterea Uniunii Europene, și Macron, un campion al UE, care a căutat să-și propage experiența pe scena mondială. Dezbaterea a mai demonstrat totodată că Franța a devenit o țară extrem de divizată în privința identității sale naționale și în privința locului ocupat pe plan mondial. Macron a contestat planurile dnei Le Pen de a interzice vălul musulman în locurile publice, într-o țară care adăpostește una dintre cele mai mari minorități musulmane din Europa. „Vălul este o uniformă impusă de islamiști”, a spus dna Le Pen. „Ați provoca un război civil”, a spus Macron. „Ceea ce propuneți dvs. e o trădare față de spiritualitatea franceză și față de Republică”, a mai adăugat el.

Guvernul Macron a închis o serie de moschee și de asociații din cauza separatistmului islamist care, în opinia lui Macron, reprezintă un proiect politic și religios menit să creeze o societate paralelă, în care legile cu caracter religios prevalează asupra celor cu caracter civil.

Dna Le Pen a încercat să abată atenția publicului asupra unor probleme mai mărunte. Ea a colindat țara promițând o reducere masivă a taxelor legate de combustibil și de alte produse de primă necesitate, oferind totodată companiilor niște avantaje pentru a le convinge să mărească salariile./.../

Dna Le Pen s-a opus sancțiunilor occidentale impuse Rusiei după ce țara și-a anexat Crimeea, sustrăgând-o Ucrainei în 2014, și a susținut îmbunătățirea relațiilor cu Moscova, făcând asta și în cadrul unei întâlniri avute la Kremlin cu Putin, în 2017.

Platforma electorală a dnei Le Pen, așa cum arăta ea înaintea războiului purtat de Rusia în Ucraina, propunea o alianță cu Rusia în probleme de securitate europeană. La câteva săptămâni după invazia Rusiei, dna Le Pen afirma că Kremlinul ar putea deveni din nou un aliat în privința anumitor probleme, precum lupta împotriva extremismului islamist.

Miercuri, ea a spus că izolarea Rusiei riscă să apropie Moscova de Beijing. „Rusia și China ar putea deveni puterea de mâine din domeniul economic, monetar și poate chiar militar”, a spus dna Le Pen. „Asta ar reprezenta un pericol extrem de mare pentru Occident, pentru Europa și pentru Franța”, potrivit The Wall Street. (RADOR)