Francezii merg astăzi la vot pentru primul tur al alegerilor prezidențiale. Președintele Emmanuel Macron și contestatoarea sa de extremă-dreapta Marine Le Pen sunt de așteptat să fie cei doi care se vor califica pentru al doilea tur de peste două săptămâni. Această aleger a francezilor ar da aceeași pereche ca în alegerile din 2017, când Macron a învins-o cu ușurință pe Le Pen. Dar unii analiști prevăd acum că de data aceasta rezultatul ar putea fi mult mai strâns. Și defavorabil lui Macron!

„Majoritatea francezilor doresc o schimbare”, a spus Christian Malard, un analist politic și comentator francez pentru I24 News. Gestionarea de către Macron a crizei COVID-19 și diplomația de care a dat dovadă în invazia Rusiei în Ucraina, nu l-au ajutat să depășească nepopularitatea arătată în ultimele sondaje, scrie Fox News. Un tehnocrat cu minte reformatoare, el a fost urmărit de eticheta „arogant” de ani de zile. Protestele de stradă din 2018 din „vestele galbene” au mers pe ideea că Macron nu a înțeles problemele reale populației: „Mulți oameni se simt abandonați și disprețuiți de el”, a observat Malard.

La rândul ei, Le Pen și-a „șlefuit” unele dintre „aspectele mai dure” pe probleme precum imigrația și Islamul, a spus Malard. Ea vizează mai multe probleme de tip „discuții la masa din bucătărie”, cum ar fi inflația care lovește puternic Franța, ca și în alte părți. De asemenea, nu trebuie omis faptul că electoratul francez s-a mutat la dreapta.

„Aroganța” și atitudinea „condescendentă” a lui EMMANUEL MACRON l-ar putea împinge în afara Palatului Elysee, după alegerilor din Franța, au avertizat criticii.  „Când interacționează cu alegătorii, el pare condescendent și arogant în cel mai bun caz, insultător și arogant în cel mai rău caz. Are puțin timp pentru restul Franței (pe care i-a descris în mod memorabil drept „oameni care nu reprezintă nimic”), pentru pensionari (care „nu au dreptul să se plângă” de reduceri) sau pentru muncitori în grevă („analfabeți” și „ leneși’).

Misterul templelor solare din Bucegi. Ce se întâmplă pe vârful Omu la 21 noiembrie

Și cartofii prăjiți devin un lux. Cât a ajuns să coste o porție la restaurant

49 de milioane de alegători decid soarta Franței

Alegătorii francezi se vor îndrepta la urne duminică în runda de deschidere a unei curse prezidențiale despre care unii experți cred că ar putea fi mai strânsă decât se aștepta inițial. Patruzeci și nouă de milioane de oameni sunt cei care vor decide care doi dintre cei 12 candidați ar trebui să participe la scrutinul final.Emmanuel Macron are o luptat cu rivala de extremă-dreapta Marine Le Pen, care a făcut încurajată o campanie electorală eficientă și elegantă.

Primul miting din campanie al lui Macron a avut loc abia sâmbăta trecută, cu puțin mai puțin de o săptămână înainte ca urnele să fie deschise. Potrivit rapoartelor, președintele Franței a alocat puțin timp cursei prezidențiale, concentrându-se în schimb pe reacția Europei la războiul Rusiei din Ucraina.

Iată ce scrie despre Macron și campania sa electorală într-un articol de opinie, Fraser Myers, editor adjunct la Spiked:  „Macron și-a declarat oficial candidatura pentru realegere abia la începutul lunii trecute. Deși nu a existat niciodată nicio îndoială că va candida din nou, întârzierile repetate au fost un simptom al distanței sale față de problemele incomode ale politicii interne”.

Când a venit la putere cu un nou partid în 2017, Emmanuel Macron a spulberat vechile partide politice, iar cele două din cele mai mari organizații politice încă își mai îngrijesc rănile. Cu toate acestea, anul acesta pare puțin diferit. Sondajele recente o arată pe Marine Le Pen la doar două puncte în spatele lui Emmanuel Macron, potrivit ultimelor sondaje. Doamna Le Pen a fost cea care a intrat în turul doi cu Emmanuel Macron în 2017 și, de data aceasta, este din nou rivala sa cea mai apropiată.

Ce ar însemna o președinție Le Pen pentru relațiile Franței cu lumea?

Cu siguranță nu ar ajuta relația cu Uniunea Europeană. Ea a fost de mult o critică a Bruxelles-ului și s-ar alia cu alți lideri de extremă dreaptă din Europa, precum Viktor Orban din Ungaria. Cât despre „cea mai veche” alianță străină a Americii? „Cred că ar fi mai dură cu SUA”, a spus Malard. „Ea a fost întotdeauna de partea lui Trump”.