Elena Ceaușescu a fost în spatele distrugerii bisericii Sfânta Vineri. Istoria Secretă

Atitudinea regimului comunist față de religie și Biserică a provocat multe nemulțumiri în rândul populației.

Religia a avut întotdeauna un rol important în comportamentul oamenilor prin respectarea poruncilor religioase, care nu putea fi înlocuită de cerințele comuniste al cărei stâlp teoretic era atitudinea față de muncă.

Atitudini primitive

Este cunoscut că în timpul regimului comunist al lui Nicolae Ceaușescu au fost demolate mai multe biserici, însă nu întotdeauna atitudinea contra bisericii era a șefului statului, ci mai degrabă a Elenei Ceaușescu. Martori din jurul cuplului Ceaușescu au declarat că în momentul prăbușirii Bisericii Enei, Elena Ceaușescu a avut o reală stare de bucurie.

Silviu Curticeanu, fostul șef al Cancelariei a prezentat în cartea sa, “Mărturia unei istorii trăite” cum decizia demolării bisericii Sfânta Vineri nu a fost luată de Nicolae Ceaușescu, ci de Elena. “Ne opream deseori în Piața Unirii și priveam biserica, iar el vorbea singur: Nu, asta n-am cum s-o mut, mai ales că trebuie să las acolo Templul Coral”.

Cartea de identitate, pe telefonul mobil. Un nou proiect al Guvernului

Cea mai mare frică a lui Ceaușescu. Cum a ajuns să preia puterea totală

Întors dintr-o vizită în străinătate, Nicolae Ceaușescu îi cere lui Silviu Curticeanu să facă o vizită în oraș. Scurta oprire în Piața Unirii l-a lăsat pe Ceaușescu fără prea multe cuvinte. “Curticeanu, ăștia au dat jos biserica!”. Ulterior, mirat de reacția lui Ceaușescu, Curticeanu avea să afle că decizia demolării bisericii a fost luată de Elena Ceaușescu.

A doua zi după acest eveniment, Ceaușescu avea să afle cum construcția metroului punea în pericol biserica Sfântul Spiridon, motiv pentru care, i-a cerut lui Curticeanu să vorbească cu cei de la Construcții industriale să facă reparațiile necesare pe cheltuiala lor. Până la urmă, a fost demolată și reconstruită ulterior, însă nu arată ca înainte.

Un ateu marxist

În contrapartidă, există voci care spun că biserica Sfântul Gheorghe ar fi fost refăcută de Nicolae Ceaușescu. Văzând mormanele de ruine și auzind că acestea proveneau din biserica lui Brâncoveanu, Ceaușescu ar fi luat decizia de a reface biserica, devenind ultimul ctitor al ei.

Dacă la Elena Ceaușescu s-a putut observa plăcerea sadică de a demola biserici, Nicolae Ceaușescu părea mai degrabă să dorească rămânerea sa în istorie ca un ateu marxist. Dorind să construiască un București cât mai modern, a decis ca bisericile să fie cât mai puține și cât mai ascunse.