Un număr de 27 de scrisori aparţinând lui Albert Einstein au fost scoase la licitaţie săptămâna trecută, el fiind vândute pentru suma totală de 420.625 de dolari, relatează mediafax.ro.

Printre cele mai licitate a fost o scrisoare din 1945, pe care omul de ştiinţă i-a trimis-o fiului său, Hans, şi în care vorbeşte despre legătura dintre teoria relativităţii şi bomba atomică. Scrisoarea a fost trimisă la numai o lună după bombardarea oraşelor Hiroshima şi Nagasaki, şi a fost vândută pentru suma de 62.500 de dolari.

Einstein a semnat la 2 august 1939 o scrisoare către preşedintele american de atunci, Franklin Roosevelt, în care avertiza că realizarea unei bombe atomice cu ajutorul uraniului este posibilă şi sfătuia Guvernul american să investească bani şi timp în cercetările lui, sugerând că fizicienii din Germania lucrau deja la construirea unei astfel de arme. Ulterior, fizicianul a spus că regretă această epistolă.

În scrisoarea din 1945, trimisă fiului său, Albert Einstein scrie că între munca sa şi bomba atomică există doar "o legătură indirectă".

"Am arătat deja în urmă cu 39 de ani că, ţinând cont de teoria relativităţii restrânse, există o echivalenţă între materia şi energia unui sistem sau că amândouă sunt manifestări diferite ale aceluiaşi lucru. Am notat, de asemenea, că energiile eliberate într-o dezintegrare radioactivă sunt îndeajuns de puternice pentru a se exprima într-o inadvertenţă a echilibrului reacţiilor radioactive. Asta e tot", îi scrie Einstein fiului său.

Într-o altă epistolă trimisă în 1945 lui Guy H. Raner, Einstein vorbeşte despre religie şi despre existenţa lui Dumnezeu. El se descrie ca fiind ateu.

"Dacă luăm în calcul povăţuirile unui preot iezuit eu sunt şi am fost întotdeauna un ateu. Este înşelător să foloseşti concepte antropomorfe atunci când ai de a face cu aceste aspecte ale naturii umane – analogii copilăreşti", scrie Einstein.

După patru ani, câştigătorul premiului Nobel i-a scris din nou lui Guy H. Raner, însă de data aceasta pare să-şi fi schimbat opţiunea, scrie CNN. El discreditează ateismul şi se declară agnostic: "Am spus în mod repetat că, în opinia mea, ideea de a avea un Dumnezeu personal este copilărească. Prefer o atitudine umilă faţă de capacitatea noastră redusă de înţelegere a naturii şi a fiinţei umane".

Albert Einstein a publicat, în 1905, teoria relativităţii restrânse, completată în 1915 cu teoria relativităţii generalizate, în care a afirmat că timpul accelerează sau încetineşte în funcţie de viteza de deplasare a unui obiect în spaţiu, relativ la poziţia unui alt obiect. Teoria relativităţii a lui Einstein se află la originea a numeroase romane science-fiction, care pun accentul pe distorsiunea timpului şi a spaţiului.