Politicienii sunt aleși și investiți cu încredere ca să gândească și să ia decizii despre felul în care va arăta România în viitor. Directorul SRI, Eduard Hellvig a vorbit despre rolul serviciului de informații în societatea românească. El a respins acuzațiile și speculațiile cu privire la implicarea instituției în viața politică a României. Potrivit spuselor sale, acest gen de scenarii vin din trecut, din vremea în care politicienii, în deceniile anterioare, erau obișnuiți să primească „indicații” sau „sugestii” despre ce au de făcut.

Eudard Hellvig a făcut o serie de declarații cu prilejul unui eveniment desfășurat la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca. El a vorbit despre modernizarea SRI și despre rolul pe care serviciul îl are în viața României. În acest context, a respins speculațiile cu privire la amestecul serviciului de informații în viața politică și a spus că acestea vin din trecut.

„Cunosc păcatele de care este acuzată instituția, unele reale, altele atribuite nouă pe nedrept. Știu și de problemele generate de unii foști lucrători ai SRI poziționați fie în spatele a tot felul de oameni, fie gravitând în jurul companiilor de stat. Vă pot spune că suntem conștienți de aceste probleme și vom face tot ce ține de noi pentru a le rezolva. Totuși, marele câștig al acestui mandat a fost separarea de politică, absolut normală într-o societate democratică. Politica și activitatea de culegere de informații nu trebuie să fie suprapuse. De prea multe ori, însă, greșelile trecutului afectează și comportamentul celor din prezent. Prea mulți politicieni, în deceniile anterioare, s-au obișnuit să primească «indicații» sau «sugestii» despre ce au de făcut”, a spus directorul SRI.

El a subliniat că rolul politicienilor este de a gândi și de a nu aștepta indicații de la alții. Cu toare acestea, a explicat el, prea mulți politicieni vor ca alții să ia decizii în locul lor, prea mulți  se așteaptă să primească sugestii de la servicii.

„Nu vom consolida democrația decât atunci când vom stimula fiecare instituție să își asume mandatul pe care îl are, fără abuzuri și fără excese. Știu că există multă neîncredere în societate în ceea ce privește numărul «acoperiților» și agenda acestora în diverse sectoare strategice. Vă pot asigura că de la începutul mandatului meu activitatea lor se desfășoară strict în limitele legii. Știu că există îngrijorare legitimă în legătură cu situația doctoratelor și masteratelor girate de noi. Aici chiar am reușit o reformă majoră și sper ca și alții să preia ca manual de bune practici din măsurile luate în acești ani.

Știu că fantoma Securității este încă atașată de imaginea noastră, așa cum a revenit de multe ori în spațiul public românesc în aceste decenii. Dar și aici am făcut lucruri de care sunt mulțumit. În timpul mandatului meu am predat întreaga arhivă a Securității către CNSAS. Și suntem singurul serviciu secret din România care a făcut asta”, a mai spus Hellvig.

Cum arată noul SRI

El a precizat că foștii securiști au dispărut din sistem, iar actualii ofițeri sunt oameni pregătiți care știu ce au de făcut și care susțin sistemul democratic.

„Se vorbește în continuare despre oamenii din SRI ca despre securiști. Ceea ce este complet nedrept. Însă cei care populează astăzi această instituție merită să se vorbească despre ei în termeni corecți. Majoritatea sunt tineri, de 30-40 de ani, și au aflat despre vechea Securitate din cărți și din arhive. De curând, a apărut în mass-media un articol în care se vorbea despre construcția unei troițe dedicată ofițerilor de informații din toate timpurile într-un cimitir din Pitești. Cu siguranță, inițiatorul acestui demers cât și tinerii care au participat la acea inaugurare nu au auzit de experimentul Pitești, de ororile făcute de fosta Securitate în anii 50 și cred că a fost o greșeală.

Eroii trebuie căutați oriunde în altă parte decât printre structurile regimului totalitar din trecut. Cu tot respectul, SRI este o instituție care își cinstește eroii săi care s-au sacrificat pentru construcția statului democratic și atât. Astăzi, sunt o mulțime de oameni extraordinari în SRI. Ei merită încurajați și apreciați, fiindcă ceea ce fac zi de zi e dificil și important”, a explicat șeful SRI.

Despre legile siguranței naționale propuse de SRI

Eduard Hellvig a mai vorbit despre viitoarele legi ale siguranței naționale, despre care a subliniat că sunt de inspirație occidentală și nu vor aduce atingere drepturilor și libertăților cetățenești.

„Mai știu că se va discuta din nou mult despre noile legi ale securității naționale. Iar aici repet ce am mai declarat. Ne dorim legi actualizate, dar le vrem cât mai apropiate de modelul celor din Occident. Și dacă tot am ajuns aici, ar fi de dorit ca societatea românească și decidenții politici să se hotărască ce rol vor să atribuie serviciilor de informații. Nu putem fi în același timp un fel de pompieri chemați să stingă incendiile provocate de alții și apoi acuzați că le-am stins. Aceasta este de fapt elefantul din încăpere și această discuție nu va putea fi evitată la nesfârșit”, a precizat Eduard Hellvig.

Echilibrul contra polarizării societății

Directorul SRI a vorbit despre polarizarea societății românești și despre apariția și dezvoltarea extremismului și populismului. El a caracterizat aceste curente drept un risc și a spus că polarizarea este dorită de cei care vor o Românie slabă și coruptă.

„Suntem din ce în ce mai polarizați în societate, iar polarizarea, ca și extremismul sau populismul, este un mare risc. Polarizarea este folosită de cei care își doresc o Românie coruptă și instabilă. Tentația soluțiilor extreme este întotdeauna mare în epoci dificile. Validarea rapidă, explicațiile facile, spectacolul gratuit fac parte din arsenalul celor care vor să destabilizeze o societate care încă nu are încredere în ea însăși. Antidotul este concentrarea pe muncă, pe construcție, pe rezultate și recursul permanent la valori. În acest fel, echilibrul devine antidotul extremismelor.

Una din provocările prezentului se referă la discuția despre identitate. Despre cine suntem, ca oameni dar și ca popor, și despre cât de mândri suntem în legătură cu identitatea noastră. Nu vreau să vă dau lecții, și vă rog să luați frazele următoare drept gânduri pe care vi le transmite un absolvent de științe politice. Creșteți deja într-o societate în care se construiește o teză falsă, a unei dispute artificiale între identitatea națională și cea europeană sau globală. Identitatea noastră națională este un motiv de mândrie la fel ca și apartenența la o societate deschisă, tolerantă și preocupată de drepturi globale”, a explicat Eduard Hellvig.