Utilizata de analisti, desemneaza orientarea unui partid spre stanga sau spre dreapta spectrului politic. Dar cum nici sexul nu este exclusiv masculin si feminin, exista eunuci, hermafroditi si transsexuali, in complexitatea lumii contemporane nici politica nu are intotdeauna un semn clar.

„Stanga” si „dreapta” nu sunt concepte absolute, variind in functie de perioada sau de tara (Norberto Bobbio). Daca „sexul” partidelor politice poate fi depistat din cuvintele si actiunile lor, ce orientare politica au alegatorii? Un studiu Gallup realizat anul trecut descopera ca pentru aproape jumatate din populatia Romaniei termenii „stanga” si „dreapta” sunt irelevanti, dar ca 61a din populatie se pozitioneaza insa corect pe axa stanga-dreapta.

Daca ne-am chestiona asupra valorilor personale si sociale si ne-am edifica asupra locului nostru pe axa ideologica poate ca optiunile electorale n-ar mai fi conduse in asa mare masura, ca in ultimii 17 ani, de identificarea cu un lider politic, ci recunoasterea intr-un partid. Surprizele nu sunt excluse din moment ce, dupa caderea dictaturii ceausiste, ne-am definit prin alte opozitii, comunism vs anticomunism, reformist vs antireformist.

Asa cum explica si sociologul Mircea Comsa faptul ca, in raport cu alte tari, Romania se afla la coada clasamentului in privinta pozitionarii cetatenilor pe axa stanga-dreapta: „liderii de opinie au utilizat prea putin sau deloc in spatiul public termenii de stanga si dreapta, preferand pozitionari pe alte dimensiuni pentru a explica anumite atitudini, evenimente si politici publice”.

Studiul Gallup constata ca ponderea populatiei de stanga este in scadere, in timp ce procentul celei de dreapta creste putin, dar constant. Majoritatea se grupeaza la centru: 41%. Cresterea bazinului de dreapta si de centru-dreapta (35% fata de 19% de centru stanga si stanga) se datoreaza si victoriei lui Traian Basescu si a Aliantei D.A., adica a identificarii cu invingatorii.

Alegatorii de dreapta au de unde alege, dar celor de stanga le lipseste un partid care sa gaseasca raspunsuri la provocarile postmodernitatii si globalizarii. Chiar daca a evoluat de la postcomunism la social-democratie, PSD a ramas captiv alegatorilor traditionali, perdantii prabusirii comunismului: chiriasii din casele nationalizate, pensionarii industriei de stat, muncitorii convertiti in agricultori de subzistenta.

Nici macar Geoana n-a reusit sa se imprieteneasca cu ideile politice nascute din miscarea contraculturala a anilor ‘60: integrarea minoritatilor etnice, religioase, sexuale, antidiscriminarea de gen, dezvoltarea durabila si ecologismul, devolutia regionala si autonomia locala. Ecologismul ce se pretinde neutru politic a fost preluat electoral de PNL.

Liberalii au abandonat guvernarea limitata, asumata la inceputul mandatului, in favoarea unei guvernari a prosperitatii care presupune si pretuirea solidaritatii sociale si a comunitatii. Se indreapta spre un liberalism social, tintind centrul si indepartandu-se ideologic de Traian Basescu care, dupa ce a parasit social-democratia, a imbratisat conservatorismul. Suprematia legii, independenta justitiei, responsabilitatea parlamentului, anticomunismul, temele discursului prezidential, il plaseaza pe seful statului si pe simpatizantii acestuia la dreapta spectrului.