VALENTIN LAZEA. Sursa foto EVZ
Din cuprinsul articolului
Conform lui Valentin Lazea, economist șef la BNR, evaluarea pe care cetățeanul o face inflației reprezintă o „penalizare injustă a rezultatelor economice” obținute de autorități.
Lazea: Creșterea prețurilor reprezintă principala temere a publicului
Valentin Lazea consideră că principala temere a publicului este creșterea prețurilor.
„În România, conform celor mai recente sondaje la care am avut acces, creșterea prețurilor reprezintă principala temere a publicului. 43% pun această temere pe locul întâi, a afirmat economistul șef al BNR, la conferința „Inflația, Costul Finanțării și Managementul Datoriei Publice”, organizată de Oxygen Events.
Însă, a subliniat el, dacă analizăm cifrele, vom observa că persoana obișnuită acordă o atenție excesivă inflației, neglijând alți indicatori importanți, precum creșterea PIB-ului, PIB-ul pe cap de locuitor, indicele GINI, care reflectă inegalitatea dintr-o țară, rata șomajului și altele.
Conform economistului, evaluarea pe care cetățeanul o face inflației reprezintă o „penalizare injustă a rezultatelor economice” obținute de autorități.
„M-am uitat la administrațiile Biden din SUA și Macron din Franța. Am calculat câțiva indicatori despre cum au evoluat cele două administrații: în Franța PIB-ul pe locuitor între 2016 și 2023, cât a fost Macron președinte a crescut cu 20%, incluzând inflația. Creșterea PIB-ului real a fost de 8% în acești ani, rata criminalității a fost menținută constantă, rata șomajul a scăzut masiv de la 10% la 7%, în timp ce indicele Gini al inegalității a rămas constant.
Lumea însă când a fost să voteze a zis: nu ne interesează că plăcinta a crescut. Nu ne interesează nici că felia noastră, a fiecăruia dintre noi, a crescut. Ne interesează că am plătit mai mult pentru feliuța noastră de plăcintă. Așa funcționează mentalul omului simplu de rând. El nu se uită că n-are criminalitate, că e inegalitatea mai mică…”, declară economistul șef al BNR.
Lazea: În România creșterea PIB a fost de 12%, rata criminalității constantă și la un nivel scăzut
El a menționat și cazul Statelor Unite, unde PIB-ul pe cap de locuitor a crescut cu 25% în timpul administrației Biden, fără a fi ajustat pentru inflație. PIB-ul real, ajustat pentru inflație, a înregistrat o creștere de 8%.
„Rata criminalității a crescut puțin, rata șomajului a rămas constantă. Indicele GINI s-a îmbunătățit, adică inegalitatea a scăzut. Cu toate astea, Biden a pierdut alegerile”, a spus Lazea.
În România, creșterea PIB real a fost de 12% rata criminalității constantă și la un nivel scăzut. Rata șomajului a crescut puțin, dar indicele GINI a scăzut. Deci inegalitatea a scăzut în România. Dar nu se uită nimeni la asta. Asta nu interesează pe nimeni. La vot, tot ce contează este că mi-a crescut mie prețul la feliuța de plăcintă”, încheie economistul șef din BNR.
Alegătorii sancționează autoritățile din motive variate
În realitate, alegătorii sancționează autoritățile din diverse motive care nu sunt neapărat legate de inflație sau de performanțele economice, conform Investopedia.
Chiar și în perioade de expansiune economică, cetățenii pot considera cheltuielile guvernamentale ca fiind ineficiente sau necorespunzătoare. De exemplu, o datorie publică prea mare poate genera nemulțumire, indiferent de starea generală a economiei.
De asemenea, îngrijorările legate de suprareglementare sau de distorsiunile pieței cauzate de intervenția guvernamentală pot amplifica frustrarea populației.
Deși economia înregistrează o creștere, aceasta rămâne foarte inegal distribuită. Este posibil ca locuitorii din Capitală să resimtă această creștere, însă în orașele mici din Vaslui sau Teleorman, acest lucru este mai puțin evident. Nu toate segmentele societății beneficiază în mod egal de pe urma creșterii economice.
Atunci când bogăția și oportunitățile sunt concentrate în mâinile unui număr restrâns de persoane, iar alții se confruntă cu creșterea costurilor vieții sau cu lipsa accesului la servicii, nemulțumirile se amplifică, chiar și în contextul unor tendințe macroeconomice favorabile.
Scandalurile politice, corupția sau eșecurile din sănătate sau educație pot eclipsa realizările economice
În plus, scandalurile politice, corupția sau eșecurile în domenii precum sănătatea sau educația pot eclipsa realizările economice. Alegătorii tind să evalueze guvernele într-o manieră holistică, mai degrabă decât să se concentreze exclusiv pe performanța economică.
Politicile orientate spre stabilitatea pe termen lung (precum reducerea deficitelor sau reformele structurale) pot necesita sacrificii pe termen scurt (de exemplu, creșteri de taxe sau impozite). Aceste măsuri pot influența percepția alegătorilor, chiar și în condițiile unei inflații scăzute sau a unei economii care funcționează bine în ansamblu.
Lazea: Pentru a absorbi toți acești bani suplimentari, ar trebui să crești dobânzile
Întrebat în cadrul conferinței de ce Banca Centrală nu reușește să mențină inflația în limitele țintite, Lazea a explicat că, atâta timp cât există deficite bugetare semnificative, acest lucru nu este posibil. „Ce poți face doar prin politica monetară? Pentru a absorbi toți acești bani suplimentari, ar trebui să crești dobânzile la un nivel extrem, ceea ce ar conduce la o recesiune economică.
Această viziune strictă asupra rolului Băncii Naționale, care implică distrugerea economiei doar pentru a atinge ținta de inflație, nu este viabilă”, a adăugat el.
Lazea: Nu mai suntem în secolul 19 când funcționa etalonul-aur
Lazea a evocat perioada standardului aur, când valoarea unei monede era întotdeauna corelată direct cu prețul aurului, permițând conversia acesteia în aur la orice bancă, în orice moment. În acea vreme, băncile centrale exercitau o putere absolută asupra economiei.
„Cu politica monetară poți să faci câte ceva, dar nu poți să aduci singur inflația în țintă. Nu mai suntem în secolul 19 când funcționa etalonul-aur și când băncile centrale erau stăpânii absoluți într-o țară. Banca centrală sub etalonul aur rădea tot! Nu conta că e șomaj, nu existau sindicate pe atunci, nu existau partide comuniste. Era stăpânul absolut al economiei!
Măsurile adoptate erau extrem de severe, fără a ține cont de consecințe. „Când salariile creșteau mai mult decât productivitatea muncii într-o țară, ceea ce ducea la o pierdere a rezervelor de aur, era inevitabil să se majoreze dobânda. Nu conta dacă acest lucru ar fi dus economia în recesiune sau nu. Asta era înțelegerea.
Însă, din 1971, de când nu mai există nicio legătură între emisiunea de bani și un metal prețios sau alt activ, fiecare țară emite bani în funcție de necesități. De ce Argentina, în prezent, are o inflație de 118%? Pentru că timp de zeci de ani a adoptat politici fiscale populiste.”
BNR / Sursa foto: dreamstime.com
„Zeci de ani, guvernele agentinene au aruncat cu bani în populație. Până când la a 3-a generație sau a 4-a generație s-au săturat. Inflația aceea mare l-a adus pe Javier Milei la putere, iar el taie în carne vie. Nu zic că e bine ce face el acuma, dar e o ilustrare a unui caz în care politici populiste duse de-a lungul timpului duc la inflații uriașe”, a mai spus Lazea.
BNR: BCE a actualizat acordul pentru furnizarea de lichiditate în euro printr-o nouă linie Repo
Banca Națională a României (BNR) a anunțat vineri că Banca Centrală Europeană (BCE) a actualizat acordul pentru furnizarea de lichiditate în euro prin intermediul unei linii Repo.
„Liniile de lichiditate au ca scop prevenirea tensiunilor de finanțare pe piețele internaționale și a unor efecte nedorite asupra stabilității piețelor financiare. În baza acestui aranjament, BNR poate împrumuta până la 4,5 miliarde euro de la BCE. Linia Repo va putea fi utilizată până la 31 ianuarie 2027, cu excepția cazului în care va fi prelungită.”, se arată în comunicatul BNR.
În cadrul unei linii Repo, Banca Centrală Europeană (BCE) oferă lichiditate în euro unei bănci centrale externe, în schimbul unor garanții, pentru a răspunde unei posibile cereri mari de euro.
Aceste instrumente fac parte din politica monetară și nu reprezintă o măsură neobișnuită care să indice o criză iminentă. Ele permit băncilor centrale să obțină monede emise de alte bănci centrale, oferind în schimb o formă de garanție. Două tipuri principale de instrumente financiare pot fi utilizate pentru a stabili o linie de lichiditate: acordurile de swap și acordurile de răscumpărare, cunoscute și sub denumirea de „acorduri de repo”.
Liniile de Swap și Repo, utilizate din ce în ce mai frecvent de BCE
Liniile de Swap și Repo au fost utilizate din ce în ce mai frecvent de BCE și de alte bănci centrale importante după criza financiară globală din 2008-2009.
BCE este integrată într-o rețea de linii de schimb prin aranjamente bilaterale permanente cu alte cinci bănci centrale importante: Banca Canadei, Banca Japoniei, Banca Națională Elvețiană, Banca Angliei și Sistemul Rezervei Federale. Aceste colaborări contribuie la prevenirea tensiunilor pe piețele internaționale și la eficiența implementării politicii monetare în zona euro.
Atunci când Banca Centrală Europeană (BCE) furnizează euro băncilor centrale din afara zonei euro, liniile de lichiditate sunt destinate să răspundă posibilelor necesități de lichiditate în euro ale acestor țări. Aceste linii joacă un rol esențial în prevenirea vânzărilor forțate de active sau a creșterii cererii de euro în statele non-euro, care ar putea genera presiuni pe piața interbancară.
BCE / sursa foto: dreamstime.com
Totodată, ele contribuie la evitarea transformării deficiențelor de lichiditate în riscuri pentru stabilitatea financiară. În final, aceste măsuri întăresc poziția euro pe piețele financiare internaționale, sporind astfel eficiența transmiterii politicilor monetare ale BCE.
Liniile Repo sunt disponibile în condiții uniforme ca parte a cadrului Eurep
Atunci când Banca Centrală Europeană (BCE) primește valută străină de la o altă bancă centrală (de exemplu, dolari americani de la Rezerva Federală) și oferă euro ca garanție, liniile de lichiditate asigură disponibilitatea fondurilor în valută străină pentru băncile din zona euro. Aceasta previne ca tensiunile de pe piețele internaționale de finanțare să afecteze accesul băncilor din zona euro la valută străină sau să conducă la creșterea costurilor de finanțare.
Liniile Repo sunt disponibile în condiții uniforme ca parte a cadrului Eurep. Aceste condiții includ un cadru de gestionare a riscurilor și prețuri, care pot fi modificate de Consiliul de conducere în funcție de considerentele politicii monetare.
Cadrul de gestionare a riscurilor stabilește cerințele pentru eligibilitatea activelor colaterale, tunsoarele de evaluare aplicabile și o limită maximă de împrumut specifică pentru banca centrală.
