Valentin Lazea, de la BNR, a anunțat că bugetarii vor lucra mai puțin și vor primi salarii cu până 20% mai mici. Fără măsuri de ajustare, deficitul bugetar va depăși anul viitor 8% din produsul intern brut, după ce în acest an este prognozat de Guvern la peste 9%, a avertizat, joi, economistul-şef al BNR, Valentin Lazea în cadrul unui eveniment online. Potrivit acestuia, în 2021 deficitul trebuie să ajungă sub 7% anul viitor iar în 2024, care este an electoral, acest indicator trebuie să coboare sub 3%.

Ştim ce se întâmplă în România în anii electorali

Şi continuă: Chiar dacă ţara noastră ar putea primi din partea Comisiei Europeane încă un an pentru ajustare, cel mai probabil, pieţele financiare vor penaliza România dacă nu va reduce deficitul.

În situaţia în care guvernul format după alegerile din decembrie își va propune să înghețe salariile și pensiile, acest lucru nu va fi suficient pentru corecţia deficitului, pentru că sunt cheltuieli de natură nesalarială care trebuie să crească. În plus, există cheltuieli deja legiferate care urmează să producă efecte, cum ar fi creșterea alocațiilor sau creșterea salariilor profesorilor.

O scădere a numărului de angajați ai statului nu pare fezabilă în actualul context în care pandemia va duce la creșterea șomajului din sectorul privat.

Lazea: E anormal ca salariul mediu la stat să fie mai mare decât la privat

Își va permite statul să concedieze bugetari și să adauge șomeri din sectorul de stat la șomajul deja crescut din sectorul privat? E un mare semn de întrebare. Dar asta nu înseamnă că statul e legat de mâini și de picioare. Nu e deloc normal ca salariul mediu din sectorul bugetar să fie mai mare decât în sectorul privat, crede oficialul BNR.

O soluție ar fi săptămâna de lucru de 4 zile pentru bugetari şi, în mod corespunzător, o reducere de o cincime a salariului

Măcar așa s-ar ajunge la un cvasi-echilibru între salariile din sectorul bugetar și cele din mediul privat. O altă soluție ar fi o intrare (o angajare, n.r.) în sectorul bugetar la 7 ieșiri  (plecări voluntare sau pensionări, n.r.), măsură care s-a mai aplicat în trecut”, arată Lazea.

Reducerea cheltuielilor în sectorul bugetar e mai mult decât oportună dar nu rezolvă problema, pentru că economiile realizate ar fi, cel mult, 1,5-2% din PIB, crede economistul-şef al BNR.

Lazea: Trebuie să închidem portiţiele şi excepţiile. În faţa fiscului, toţi ar trebui să aibă acelaşi tratament

Rămân încă circa 5 puncte procentuale care trebuie acoperite pentru aducerea deficitului la ținta Maastricht, de 3% din PIB.

Teoretic, ar fi de ajutor o colectare mai bună a taxelor și impozitelor la nivelurile curente, însă Valentin Lazea se arată sceptic, în condițiile în care de o colectare mai bună se vorbește de 20 de ani.

Toți contribuabilii trebuie trataţi cu aceeași măsură

Mai mult, în opinia sa,  guvernul ar trebui să îi trateze pe toți contribuabilii cu aceeași măsură, în contextul în care IT-iştii beneficiază de o scutire de impozit pe venit iar constructorii au chiar și scutire pe o parte din contribuții. În zona companiilor, o mică parte din firme plătesc impozitul pe profit de 16%, în timp ce restul sunt taxate cu 1% la cifra de afaceri.

Mai importantă mi se pare închiderea portițelor. Sunt atât de multe portițe fiscale, de exceptări, de facilități care s-au dat pentru neplata impozitelor, pentru atât de multe categorii, încât din cota unică nu a mai rămas absolut nimic, spune Valentin Lazea, citat de Antena 3. Şi un ultmim mesaj este că ar trebui crescute taxele pe proprietate.