Dronele căzute la Galați au scos la iveală un blocaj legislativ. Ce li s-a respins prefecților înaintea incidentului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Doi prefecți ai județului Galați au cerut, din februarie 2025 până în iunie 2026, modificarea hotărârii de guvern privind managementul situațiilor de risc, după mai multe incidente cu drone produse în apropierea frontierei cu Ucraina. Ministerul Afacerilor Interne a transmis, cu trei zile înainte ca o dronă să lovească un bloc din Galați, că actualul cadru normativ trebuie menținut, argumentând că astfel de incidente pot fi încadrate în riscurile deja reglementate.

Patru solicitări pentru modificarea cadrului legal

Din februarie 2025, când prima dronă s-a prăbușit la aproximativ 10 kilometri de Galați, doi prefecți ai județului au transmis Guvernului patru solicitări privind adaptarea legislației la riscurile generate de războiul din Ucraina.

Demersurile au vizat modificarea H.G. nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, act normativ adoptat în urmă cu zece ani. În forma actuală, incidentele cu drone pot fi încadrate doar la „căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos” sau, după caz, la „muniţie neexplodată sau nedezactivată rămasă din timpul conflictelor militare”.

Această încadrare plasează Ministerul Educației ca autoritate cu rol principal, iar Ministerul Afacerilor Interne are rol secundar. În plus, autoritățile locale au reclamat lipsa unor sisteme moderne de detecție și interceptare a dronelor. Răspunsul MAI a venit cu trei zile înainte ca o dronă să cadă pe un bloc din Galați.

„Apreciem că se impune menţinerea cadrului normativ actual. (...) Această abordare are în vedere faptul că evenimentele de natura celui semnalat pot fi încadrate în tipurile de risc deja reglementate, respectiv «căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos», precum şi «muniţie neexplodată sau nedezactivată rămasă din timpul conflictelor militare», după caz”.

Fosta prefectă a făcut publice documentele

La câteva ore după ce o dronă s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc turn din centrul municipiului Galați, Andreea Naggar, fost prefect al județului până la 28 aprilie 2026, a publicat pe rețelele de socializare documente oficiale legate de solicitările trimise către autoritățile centrale.

În mesaj, aceasta a acuzat lipsa de reacție a oficialităților guvernamentale în cazul incidentelor provocate de războiul din Ucraina, aflat la mică distanță de Galați.

Potrivit documentelor publicate, de mai bine de un an fusese cerută modificarea cadrului legislativ, pe motiv că procedurile aplicabile incidentelor cu drone nu erau clare și nu reflectau riscurile actuale.

În baza legislației în vigoare, autoritatea responsabilă cu rol principal în astfel de situații este Ministerul Educației, iar MAI are rol secundar. Reprezentantul Ministerului Educației ar trebui, în actuala formulă, să elaboreze planuri de intervenție, să stabilească responsabilități pentru instituțiile implicate și să organizeze exerciții și proceduri comune.

Prima notificare, după drona căzută în februarie 2025

În noaptea de 12 spre 13 februarie 2025, în urma unui atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei, mai multe drone au intrat în spațiul aerian din sudul Republicii Moldova. Trei dintre acestea s-au prăbușit pe teritoriul Republicii Moldova, iar o a patra a ajuns pe teritoriul României.

„A fost semnalată o posibilă zonă de impact pe teritoriul naţional, în apropierea frontierei româno-ucrainene, la aproximativ 10 kilometri est de limita administrativă a municipiului Galaţi, fără să fie raportate pagube materiale”, comunica ulterior Constantin Spînu, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naţionale (MApN).

Pe 21 februarie 2025, după incident, Andreea Naggar, prefect al județului Galați la acel moment, susținută de PSD, a transmis o adresă către Ministerul Afacerilor Interne, condus de Marian-Cătălin Predoiu, care deținea și funcția de vicepremier. Documentul a fost transmis „spre ştiinţă” și către Ministerul Apărării Naționale, condus atunci de Angel Tîlvăr. Premier era Marcel Ciolacu.

În urma analizei post-intervenție convocate după evenimentul din noaptea de 12 spre 13 februarie 2025, reprezentanta Guvernului în teritoriu considera „oportună şi necesară modificarea/ completarea H.G. nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, prin introducerea unui nou tip de risc specific pentru prăbuşirea de aeronave, sisteme de aeronave bară pilot la bord şi alte vehicule aeriene”.

Lacune semnalate în legislația privind situațiile de urgență

În documentul transmis autorităților centrale, prefecta arăta că modificarea actului normativ are „o utilitate practică importantă în activitatea de management al situaţiilor de urgenţă coordonată la nivelul Comitetelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă pentru acest tip de risc, nereglementat în mod expres în prezent”.

„Astfel, se creează cadrul legal necesar pentru adoptarea, sub coordonarea structurilor centrale, a măsurilor ce se impun în raport de caracteristicile/ particularităţile înregistrate la nivel judeţean pentru integrarea atribuţiilor specifice pe care fiecare structură/ instituţie le are în gestionarea acestui tip de risc într-o concepţie integrată de acţiune, atât in situaţia în care astfel de incidente se produc în zone nelocuite, cât şi în situaţia în care ele se produc în zone locuite, astfel încât să poată fi asigurată o reacţie prompta, eficientă şi coordonată a tuturor structurilor”.

Andreea Naggar aprecia și că proiectele de lege aflate atunci în dezbaterea Senatului, privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiunilor militare pe teritoriul României, „nu acoperă integral problematica managementului situaţiilor de urgenţă”.

„Prin actualizarea H.G. nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc se va realiza adaptarea specializată a cadrului normativ la situaţiile înregistrate la nivel judeţean pentru gestionarea adecvată a riscurilor şi coordonarea eficientă a autorităţilor statului în faţa ameninţărilor specifice generate de utilizarea aeronavelor fără pilot”, susţinea reprezentanta Guvernului în judeţul Galaţi.

Ce prevede acum hotărârea de guvern

Incidentele privind căderea unor drone pe teritoriul României sunt gestionate în prezent în baza H.G. nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc. Actul normativ, adoptat în urmă cu zece ani, stabilește autoritățile și structurile care au obligația de a asigura managementul tipurilor de risc și îndeplinirea funcțiilor de sprijin.

„Cu caracter de noutate, autorităţile responsabile sunt împărţite în autorităţi cu rol principal şi autorităţi cu rol secundar, pentru a delimita cine deţine principalele competenţe în domeniu şi cine sprijină executarea misiunilor pe domeniul respective”, se arată în Nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern din 2016.

Managementul tipurilor de risc este împărțit pe domenii precum prevenire, răspuns, evaluare, investigare și refacere sau reabilitare, „fiind definite astfel mult mai clar responsabilităţile ce revin autorităţilor responsabile în realizarea acţiunilor ce compun managementul fiecărui tip de risc”.

Armata nu figurează pe lista instituțiilor cu rol de investigare sau evaluare

În cazul incidentelor cu drone, încadrarea se face la „Căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos”. Conform H.G. nr. 557/2016, autoritatea responsabilă cu rol principal este Ministerul Educației, iar autoritatea cu rol secundar este Ministerul de Interne.

Legislația prevede că „autorităţile responsabile cu rol principal au ca sarcină coordonarea şi integrarea acţiunilor derulate de celelalte autorităţi care îndeplinesc funcţii de sprijin, fiind astfel create premisele de abordare unitară şi completă a modului de întocmire a regulamentelor de gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de risc şi a Concepţiilor naţionale de răspuns, asigurându-se astfel modernizarea cadrului legal privind gestionarea situaţiilor de urgenţă”.

În practică, Ministerul Educației coordonează, iar MAI execută. Ministerul Apărării Naționale apare doar la „misiuni de sprijin”, alături de instituții precum Ministerul Sănătății, Ministerul Transporturilor sau Ministerul Agriculturii.

Armata nu figurează pe lista instituțiilor cu rol de investigare sau evaluare, unde apar reprezentanți ai ministerelor Dezvoltării, Internelor, Mediului, Transporturilor sau Educației. Nici la „restabilirea stării de normalitate” nu apar Armata sau Internele, ci reprezentanți ai ministerelor Mediului, Transporturilor, Dezvoltării și administrația publică locală.

Armata română. Sursă foto: Facebook

Ce au constatat autoritățile locale în teren

Andreea Naggar a explicat pentru News.ro că prima notificare trimisă pe 21 februarie 2025 a avut la bază analiza făcută după incidentul din noaptea de 12 spre 13 februarie.

„Acest demers instituţional a plecat de la un eveniment concret - prăbuşirea dronei din noaptea de 12/13 februarie 2025, respectiv, de la analiza post eveniment realizată împreună cu şefii tuturor structurilor operative din judeţ -IPJ, ISU, IJJ, STPF, Garnizoana Galaţi”, a explicat Andreea Naggar pentru News.ro de ce a trimis prima notificare, din 21 februarie 2025.

Fosta prefectă, avocat de profesie, a declarat că a observat mai multe lacune legislative după ce a ajuns pe teren.

„Cu acea ocazie, fiind prima dronă prăbuşită în Galaţi, am constatat că legislaţia privind managementul situaţiilor de urgenţă nu trata în mod expres acest tip de risc. România se confrunta deja cu prăbuşiri de drone şi alte obiecte de uz militar în proximitatea frontierei, însă acestea nu erau încadrate distinct în tipologia riscurilor prevăzute de HG nr. 557/2016. De aceea am considerat necesară introducerea acestui risc în legislaţie, astfel încât toate instituţiile implicate să beneficieze de proceduri clare şi unitare de intervenţie”, a spus Naggar.

Potrivit acesteia, reglementarea distinctă a unui risc permite elaborarea unor planuri de intervenție dedicate, stabilirea unor responsabilități clare și organizarea de exerciții și proceduri comune.

„Cu alte cuvinte, toate structurile implicate acţionează în baza aceluiaşi cadru procedural, cu atribuţii clar definite şi mecanisme de cooperare prestabilite, ceea ce contribuie la o intervenţie coordonată, eficientă şi adaptată acestui tip de risc”, arată Naggar.

Modificările cerute după incidentele cu drone de la Galați

Pe baza experienței din teren, fosta prefectă a indicat mai multe măsuri considerate urgente: delimitarea rapidă a perimetrului, protejarea populației, stabilirea instituției care coordonează operațional intervenția, clarificarea circuitului informațional între autoritățile locale și cele centrale și protejarea infrastructurii critice și a zonelor locuite.

„Unele dintre aceste măsuri există parţial, în diferite proceduri interne, însă am considerat necesară integrarea lor într-un cadru normativ coerent, pentru acest tip de risc (căderea dronelor, n.r.)”, îşi justifică Naggar demersul.

Fosta prefectă a mai spus că reacția autorităților depinde și de claritatea procedurilor, nu doar de activitatea echipelor din teren.

„O reacţie promptă nu depinde doar de profesionalismul oamenilor din teren, profesionalism pe care l-au demonstrat de fiecare dată, ci şi de existenţa unor proceduri clare. Atunci când fiecare instituţie ştie dinainte procedura de intervenţie a fiecărei instituţii în parte, timpul de reacţie scade semnificativ, iar riscul unor sincope instituţionale este redus. În situaţii în care fiecare minut poate conta pentru siguranţa populaţiei, existenţa şi claritatea procedurilor este esenţială”, susţine Naggar.

De ce au fost considerate insuficiente proiectele legislative aflate în dezbatere

Andreea Naggar a arătat că proiectele legislative aflate atunci în dezbatere, ulterior adoptate, vizau în principal atribuțiile structurilor de apărare și utilizarea spațiului aerian.

„Demersul nostru avea însă o altă perspectivă: managementul situaţiilor de urgenţă la nivel local, atunci când drona era deja prăbuşită. După producerea unui astfel de incident, există o serie întreagă de activităţi care nu ţin exclusiv de domeniul militar: protejarea populaţiei, delimitarea zonelor afectate, evacuarea - dacă este necesară, intervenţia ISU, sprijinul acordat autorităţilor locale, gestionarea informaţiilor publice şi a comunicării, coordonarea tuturor instituţiilor implicate etc. Aceste aspecte necesitau, în opinia noastră, o reglementare mai clară în cadrul legislaţiei privind managementul situaţiilor de urgenţă”, arată fosta prefectă.

Aceasta a precizat că propunerea nu viza modificări ample, ci adaptarea legislației la riscurile apărute în apropierea frontierei.

„Concret, am propus introducerea acestui tip de risc în HG nr. 557/2016, elaborarea unor proceduri specifice pentru gestionarea incidentelor generate de prăbuşirea dronelor sau a altor vehicule aeriene, clarificarea atribuţiilor pe care fiecare instituţie implicată le are, precum si integrarea acestui risc în planurile de analiză şi acoperire a riscurilor şi în planurile judeţene de intervenţie. Scopul era ca autorităţile locale şi centrale să dispună de un cadru normativ adaptat unei ameninţări care, din păcate, a devenit deja o realitate la frontiera României”, mai spune Naggar.

MAI a transmis inițial că propunerea va fi analizată

Pe 10 martie 2025, Ministerul Afacerilor Interne a transmis că „propunerea (făcută de prefecta Andreea Naggar, n.r.) urmează a fi valorificată în cadrul grupului de lucru ce va fi constituit pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 557/2016”. După acest răspuns, subiectul a rămas fără modificări concrete până la 11 septembrie 2025. La opt luni după prăbușirea dronei la 10 kilometri de Galați, reprezentanta Guvernului în teritoriu a revenit cu o nouă solicitare către ministrul Cătălin Predoiu, aflat în continuare la conducerea MAI și în funcția de vicepremier. Între timp, premier fusese numit Ilie Bolojan, iar Ministerul Apărării era condus de Ionuț Moșteanu.

„În contextul intensificării atacurilor cu drone ale Rusiei, vă rugăm să ne comunicaţi stadiul actual aI demersurilor iniţiate în vederea completării actului normatin menţionat”, solicita Naggar.

La acel moment, numărul incidentelor legate de drone ajunsese deja la ordinul zecilor pe teritoriul României.

„Reamintim că, pentru tipul de risc prevăzut la pct. 18 din anexa 1 a H.G. nr. 557/2016, respectiv «căderi de obiecte din atmosferă şi cosmos» - principalul responsabil de răspuns este Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Afacerilor Interne având doar un rol secundar”, sesiza punctual prefecta de Galaţi.

O nouă adresă după incidentul din aprilie 2026

Pe 28 aprilie 2026, Andreea Naggar a trimis o nouă adresă către Guvernul României, Ministerul Apărării Naționale, condus de Radu Miruță, și Ministerul Afacerilor Interne. Demersul a venit după ce, pe 25 aprilie 2026, o dronă a căzut pe o anexă gospodărească de la marginea municipiului Galați. Dispozitivul nu a explodat.

„Se conturează un decalaj operaţional critic între responsabilitatea autorităţilor locale de a gestiona consecinţele unor astfel de incidente şi capacitatea efectivă de prevenire şi interceptare a ameninţărilor”, arăta prefecta.

Analiza făcută la nivelul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Galați evidenția expunerea unor obiective de importanță strategică națională și regională, printre care Podul suspendat peste Dunăre Brăila - Galați, Portul Galați, Damen Shipyards Galați, unități sanitare, infrastructura energetică, rețele de transport și zone urbane dens populate.

„De asemenea, sunt expuse unităţi sanitare critice, precum Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Galaţi si toate unităţile medicale din judeţ, infrastructura energetică, reţelele de transport rutier, feroviar şi fluvial, precum şi zone urbane dens populate, care nu dispun de infrastructură adecvată de adăpostire. Totodată, se constată lipsa unor sisteme dedicate de detecţie şi neutralizare a dronelor amplasate la nivel local”, arăta Naggar.

Solicitări urgente pentru zona Galați-Brăila-Tulcea

Fosta prefectă a cerut analizarea și dispunerea în regim de urgență a unor măsuri integrate. Printre acestea se aflau operaționalizarea unor sisteme moderne de detecție și interceptare a dronelor în zona Galați—Brăila—Tulcea, consolidarea acoperirii radar, stabilirea unor protocoale clare de intervenție și evaluarea vulnerabilităților infrastructurii critice din județul Galați.

„Evenimentele recente confirmă faptul că judeţul Galaţi se află într-o zonă de risc operaţional real, iar caracterul repetitiv a1 incidentelor impune o schimbare de paradigmă, de la o abordare preponderent reactivă la una proactivă, anticipativă şi integrată. În calitate de Prefect, responsabil dc coordonarea răspunsului instituţional la nivel judeţean, apreciez că adoptarea acestor măsuri este esenţială pentru protejarea vieţii cetăţenilor judetului Galaţi şi a infrastructurii strategice”, adăuga Naggar.

În aceeași adresă, aceasta a cerut din nou modificarea H.G. nr. 557/2016 prin introducerea unui nou tip de risc specific pentru prăbușirea de drone. La patru zile după transmiterea celei de-a treia adrese pe acest subiect, Andreea Naggar a fost eliberată din funcție.

„În contextul deciziei Partidului Social Democrat de a ieşi de la guvernare, consider firesc şi responsabil să îmi depun demisia din funcţia de prefect”, transmitea Naggar.

Drona care a lovit un bloc din Galați

În dimineața zilei de 29 mai 2026, după ora 02:00, locuitorii din Galați au primit un nou mesaj Ro-Alert privind prezența unei drone. De această dată, zgomotul motorului a fost urmat de o explozie. Planșeul unui bloc turn din centrul orașului a fost lovit, un apartament a fost afectat, iar cei doi locatari, mamă și fiu, au scăpat cu viață, dar au fost răniți.

Pe 8 iunie 2026, noul prefect al județului Galați, George Toderașc, susținut de USR, a transmis o notificare către Guvernul României, condus de Ilie Bolojan, Ministerul Apărării Naționale, condus de Radu Miruță, și Ministerul Afacerilor Interne, condus de Cătălin Predoiu.

„În contextul evoluţiilor recente, se constată menţinerea unui nivel ridicat de vulnerabilitate în zona de frontieră estică, cu impact direct asupra siguranţei comunităţilor locale şi asupra funcţionării obiectivelor; de importanţă strategică. Situaţia actuală confirmă necesitatea accelerării implementării măsurilor deja solicitate, în vederea asigurării unui răspuns adecvat la ameninţările aeriene de joasă altitudine”, scria Toderaşc, făcând trimitere şi la adresa transmisă de Naggar. „Apreciem că se impune, cu caracter de urgenţă, operaţionalizarea unor măsuri eficiente de protecţie atât a populaţiei, cât şi a infrastructurii critice din regiune”, adăuga Toderaşc şi relua în mare parte argumentele precedentului prefect.

„Evenimentele produse la 25 aprilie şi 29 mai 2026 evidenţiază faptul că o abordare exclusiv reactivă nu mai este suficientă în actualul context de securitate. Protejarea populaţiei şi a infrastructurii critice impune adoptarea unui model de acţiune preventiv, integrat şi adaptat noilor riscuri generate de utilizarea dronelor în proximitatea teritoriului national”, mai scria Toderaşc.

Până în prezent, noul prefect nu a primit un răspuns.

De ce a făcut public demersul fosta prefectă

Incidentul din 29 mai a determinat-o pe Andreea Naggar să publice documentele prin care cerea, de peste 15 luni, modificarea cadrului de intervenție.

„Am considerat necesar să fac public acest demers deoarece, în ciuda faptului că încă din februarie 2025 au fost semnalate vulnerabilităţi şi au fost formulate propuneri concrete de adaptare a cadrului normativ şi de protejare a populaţiei, incidentele au continuat să se producă. În acest interval, demersurile au fost reiterate de încă trei ori, însă, între timp, alte două drone s-au prăbuşit în zone locuite din judeţul Galaţi, provocând atât pagube materiale, cât şi vătămarea unor persoane. Cetăţenii au dreptul să cunoască acest parcurs instituţional şi măsurile care au fost propuse încă de la primul incident”, şi-a explicat Naggar gestul, pentru News.ro.

MAI a susținut menținerea cadrului normativ actual

Pe 26 mai 2026, Prefectura Galați a primit răspunsul la notificarea transmisă de Andreea Naggar pe 28 aprilie.

„Referitor la stabilirea unor protocoale de intervenţie la nivel local, în cazul prăbuşirii dronelor pe teritoriul naţional, între structurile Ministerului Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale şi Serviciul Român de Informaţii s-a elaborat o procedură de intervenţie în acest scop, aflată în consultare la nivelul acestora”, se arăta în răspunsul semnat de secretarul de stat MAI, Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.

În privința propunerii de modificare a H.G. nr. 557/2016, MAI a anunțat că menținerea cadrului actual este considerată soluția adecvată.

„În ceea ce priveşte propunerea de modificare/ completare a H.G. nr. 557/2D16 privind managementul tipurilor de risc, în sensul introducerii unui nou tip de risc specific pentru astfel de situaţii, apreciem că se impune menţinerea cadrului normativ actual”, susţine Arafat „Această abordare are în vedere faptul că evenimentele de natura celui semnalat pot fi încadrate în tipurile de risc deja reglementate, respective «căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos», precum şi «muniţie neexplodată sau nedezactivată rămasă din timpul conflictelor militare», după caz. În acest context, apreciem că prevederile existente în materia managementului tipurilor de risc permit încadrarea unor asemenea evenimente în cadrul normativ actual, menţinerea reglementării existente fiind, la acest moment, soluţia adecvată”, justifica DSU.

La trei zile după transmiterea acestui răspuns, o dronă rusească a explodat pe acoperișul unui bloc turn din centrul municipiului Galați. Incidentul a readus autoritățile locale în situația reclamată oficial de un an, patru luni și nouă zile: un cadru legislativ considerat neclar, la care se adaugă lipsa unor sisteme moderne de detecție și interceptare a dronelor.