Dragnea și ULTIMA DORINȚĂ care ÎL VIZEAZĂ pe Iohannis: "Nu am primit un răspuns explicit de la el"

Dragnea și ULTIMA DORINȚĂ care ÎL VIZEAZĂ pe Iohannis: "Nu am primit un răspuns explicit de la el"

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a afirmat marţi că nu a avut şi nu are nicio afacere în Brazilia sau în altă ţară.

„N-am avut şi nu am nicio proprietate în Brazilia, nu am nicio proprietate în nicio altă ţară. N-am nici în Brazilia și în nicio altă țară nicio afacere. Tot ce am este trecut în declarația de avere”, a precizat Liviu Dragnea, marți, la Antena 3.

El a adăugat că are declarații de avere începând din 1997.

„De când am fost numit prefect am avut declarații de avere în fiecare an”, a mai spus Liviu Dragnea.

Totodată, Liviu Dragnea a declarat marți, la Antena 3, că își dorește o relație normală cu președintele Klaus Iohannis.

„Eu vreau să am o relație normală cu președintele Klaus Iohannis. I-am spus și public. Nu am primit un răspuns explicit de la el, dar urmărindu-i atitudinea, sper ca răspunsul să fie cel pe care îl aștept: adică să fie o relație normală. Nu mai vreau să fie război. Nu e nici țara mea și nici a lui Klaus Iohannis. Dacă continuăm așa, sfâșiem țara”, a spus Liviu Dragnea la „Sinteza zilei cu Mihai Gâdea”.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat marți, la Antena 3, că nu este de acord cu atacurile violente din spațiul public la adresa lui Șerban Nicolae după ce senatorul PSD a venit cu mai multe amendamente la legea grațierii.

„Eu nu sunt de acord cu grațierea faptelor de corupție. Eu nu vorbesc pe persoana frizică. Vorbesc ca președinte al PSD. Doar legea grațierii nu rezolvă problema din penitenciare. Este nevoie de o dezbatere largă despre regimul de detenție. În al doilea rând, nu sunt de acord cu atacurile violente la adresa lui Șerban Nicolae”, a spus Liviu Dragnea, marți seară, la „Sinteza zilei cu Mihai Gâdea”.

Preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Şerban Nicolae, a declarat, marţi, că nu are niciun interes personal pentru adoptarea proiectului de lege privind graţierea, la care a depus o serie de amendamente, dar a atras atenţia că, în cazul respingerii acestui act normativ, România va plăti zeci de milioane de euro.