Deciziile instanțelor în dosarul Zambaccian. Soții Năstase pierd lupta pentru casa din Sectorul 1

Deciziile instanțelor în dosarul Zambaccian. Soții Năstase pierd lupta pentru casa din Sectorul 1 Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC

Tribunalul București, Curtea de Apel București și Înalta Curte de Casație și Justiție au respins cererea formulată de soții Dana și Adrian Năstase de a li se restitui casa situată în strada Christian Tell.

Solicitarea făcută soții Năstase a fost făcută în contextul condamnării lor în dosarul Zambaccian, întrucât susțineau că respectivul imobil le aparține. Astfel, instanțele au fost de acord cu hotărârea luată de „Completul negru” compus din judecătorii Ionuț Matei, Ioana Bogdan, Cristina Rotaru, Luminița Zglimbea și Angela Dragane.

Decizii definitive împotriva soților Năstase în dosarul Zambaccian

Tribunalul Municipal București, Curtea de Apel București și Înalta Curte de Casație și Justiție au respins acțiunea inițiată de soții Adrian și Dana Năstase, prin care aceștia solicitau declararea simulării unui contract de vânzare-cumpărare pentru casa situată în strada Christian Tell, numărul 15, București.

Decizia definitivă a fost pronunțată de instanța supremă la data de 14 ianuarie 2024.

Ne puteți urmări și pe Google News

La data de 6 ianuarie 2014, completul condus de Ionuț Matei a pronunțat o condamnare împotriva fostului premier Adrian Năstase pentru presupusa săvârșire a unui act de corupție, constând în lucrări de renovare la casa situată în strada Christian Tell. În aceeași cauză, Dana Năstase a fost condamnată pentru complicitate la fapta de corupție.

Dosarul Zambaccian

Sursa foto: adriannastase.ro

Proces împotriva copiilor lui Paul Opriș

Pe data de 14 aprilie 2022, Dana Năstase a intentat un proces împotriva lui Andra Lavinia Opriș și Vladimir Codruț Opriș, copiii omului de afaceri Paul Opriș (co-fondator al televiziunii Tele 7 ABC și al radioului City FM).

Mai precis, soția fostului prim-ministru a cerut la Tribunalul București:

  • declararea ca fiind simulat contractul prin care Tamara Cernasov (mătușa Danei Năstase) a vândut casa din Christian Tell omului de afaceri Paul Opriș;
  • obligarea fraților Andra și Vladimir Opriș să îi transfere lui Dana Năstase imobilul în proprietate deplină.

Pe 7 octombrie 2022, în dosarul nr. 9819/3/2022, judecătorul Florin Vilceanu de la Tribunalul București a respins acțiunea, argumentând în principal că pârâții Andra și Vladimir Opriș nu au fost părți în dosarul Zambaccian.

Acțiunea reclamanților Dana și Adrian Năstase ar fi putut fi aplicabilă fraților Opriș doar dacă aceștia ar fi fost părți în cauza Zambaccian, iar acum instanțele ar fi fost chemate să soluționeze latura civilă a unui proces penal - ceea ce nu este cazul acum, mai scrie magistratul Tribunalului București în sentință.

Dosarul Zambaccian

Instanță. Sursa foto: Arhiva EVZ

Dosarul Zambaccian. Argumentele aduse de soții Năstase

„Nu pot însă exista realități (și universuri) paralele, guvernate de legi diferite:

  • Fie Imobilul, în baza acelorași probe avute în vedere de instanța penală, a rămas în patrimoniul Tamarei CERNASOV (unde a primit îmbunătățiri ilicite care au fost confiscate de statul român) și este moștenit de mine, Daniela Năstase, și atunci se impune admiterea acțiunii;
  • Fie Imobilul a fost de la început al lui Paul OPRIȘ (și a rămas succesorilor), iar instanța civilă susține o concluzie diferită de instanța penală, analizând exact aceleași probe, care implică faptul că atât eu, cât și soțul meu am fost condamnați pe nedrept – întrucât NU puteam primi ca „mită” îmbunătățiri la un Imobil care nu ne aparține și nu ne-ar fi aparținut.

Ceea ce instanța de fond a făcut a fost, de fapt, să îi pedepsească din nou pe soții Năstase, suplimentar față de instanța penală, prin a decide, peste lege, că aceștia nu ar avea dreptul la dreptul lor de proprietate asupra Imobilului: '(...) chiar dacă s-ar reține că decizia penală nr. 1/06.01.2014 le este opozabilă pârâților, iar aceștia nu au făcut dovada contrară celor reținute, tribunalul subliniază că (...) de esența simulării este acel acord simulat prin care părțile urmăresc un scop ce poate fi perfect licit (...) sau unul prin care se urmărește ocolirea unor dispoziții legale ce instituie norme imperative (...), caz în care interesul fraudat poate fi unul de ordine publică și care, din perspectiva părților, chiar ca și sancțiune, impune menținerea aparenței create prin actul public (subl. ns.)”, se arată în apelul soților Năstase, potrivit luju.ro.