Dosarul Roșia Montană. Gabriel Resources pierde încă o bătălie în instanță. Se păstrează sechestrul pe acțiunile RMGC

Roșia Montană. Sursa foto: Arhiva EVZ

O instanță din București a respins contestația Gabriel Resources și RMGC, din dosarul Roșia Montană, privind executarea silită începută de statul român. „Aplicarea măsurii asigurătorii cu caracter excepțional este justificată, fiind bazată pe elemente care indică pericolul ca debitorul să-și sustragă, să-și ascundă sau să-și risipească patrimoniul. (…) Aceste bunuri pot fi înstrăinate foarte ușor, existând un pericol considerabil ca se sustragă/risipească patrimoniul, prejudiciind astfel bugetul statului cu sume considerabile”, se arată în hotărârea dată de Judecătoria Sectorului 5.

Încă o bătălie pierdută de Gabriel Resources în dosarul Roșia Montană

Gabriel Resources a înregistrat o nouă pierdere în disputa juridică cu statul român privind exploatarea aurului de la Roşia Montană. O instanţă din Bucureşti a respins contestaţia depusă de compania canadiană şi de filiala sa locală, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) SA, împotriva procedurii de executare silită iniţiate de autorităţile române.

Statul, prin ANAF, trebuie să recupereze de la Gabriel Resources cheltuieli legate de arbitraj, în valoare de 1.437.574 de dolari. Totodată, Curtea de Arbitraj Internaţional de la Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (ICSID) a decis ca România să încaseze 1.154.774 de euro, 30.284.053 de lei şi 928.641 de dolari, reprezentând costuri de arbitraj. În total, suma se ridică la aproximativ 9,3 milioane de euro.

În consecinţă, pe 29 martie 2024 au fost instituite măsuri asigurătorii pentru creanţe bugetare în valoare totală de 46.779.769 de lei, sume stabilite prin hotărârea arbitrală internaţională definitivă şi executorie din 8 martie 2024. În plus, s-a dispus şi înregistrarea fiscală „din oficiu”.

Peste 80% din acțiunile Gabriel Resources, puse sub sechestru

În vederea recuperării sumelor datorate, AJFP Alba a instituit sechestru asupra pachetului de 80,68% din acţiunile deţinute de Gabriel Resources la RMGC. Diferenţa de acţiuni aparţine statului român, prin intermediul companiei „Minvest” Deva, societate care a deţinut iniţial licenţa de exploatare a zăcământului aurifer de la Roşia Montană.

„La data de 05.07.2024, Gabriel Resources Ltd și Gabriel Resources (Jersey) au formulat cerere de anulare și de suspendare a hotărârii arbitrale din 08.03.2024 pronunțată în dosarul nr. ARB/15/31 de către ICSID. Ca urmare a acestui fapt, ICSID a notificat părțile cu privire la suspendarea provizorie a executării hotărârii. Întrucât reclamanții din litigiu nu au depus garanția solicitată, la data de 23.04.2025 a încetat suspendarea executării hotărârii arbitrale, ceea ce a condus la emiterea Deciziei privind înregistrarea fiscală din oficiu nr. ABG_DEX-3124/24.04.2025”, a transmis AJFP Alba.

Altfel spus, societatea minieră, care nu deţinea rezidenţă fiscală în România, figurează acum oficial înregistrată la ANAF cu obligaţii de plată în cuantum de 46.779.769 de lei.

Ce doresc acum reprezentanții Gabriel Resources

Potrivit reprezentanţilor Gabriel Resources, în această situaţie nu ar fi aplicabile prevederile Codului de procedură fiscală.

„Actele juridice care atestă înfiinţarea sechestrului asigurător au fost emise de organe necompetente general şi material, în baza unor prevederi legale inaplicabile. Natura juridică a eventualului debit rezultat dintr-un arbitraj investițional nu permite aplicarea Codului de procedură fiscală și nu atrage competența AJFP Alba, respectiv a executorilor fiscali. Raporturile juridice au fost stabilite exclusiv prin prisma raporturilor juridice de drept internațional privat privind soluționarea diferendelor rezultate din investiții străine efectuate în România. Organele fiscale nu pot emite acte cu privire la debite care nu au natură juridică fiscală/bugetară, ci natură juridică civilă.

Eventuala creanță a statului are natura unei creanțe civile, iar nu fiscal/bugetare, pentru a intra sub incidența dreptului fiscal, iar statul român putea obține înființarea măsurilor asigurătorii sau le putea aduce la îndeplinire exclusiv în condițiile Codului de procedură civilă”, susțin reprezentanții legali ai Gabriel Resources.

Printre argumentele aduse se numără faptul că hotărârea arbitrală nu ar fi recunoscută pe teritoriul României, lipsa îndeplinirii condiţiilor legale necesare pentru instituirea măsurii asigurătorii, precum şi existenţa unor vicii procedurale în procesul-verbal de sechestru.

Acțiunile de la RMGC, singurele bunuri recunoscute în România

Autorităţile implicate în procesul de recuperare a sumelor datorate afirmă că acţiunile deţinute la RMGC reprezintă singurele active ale Gabriel Resources descoperite pe teritoriul României şi că măsura de instituire a sechestrului a fost dispusă în mod legal.

„Prezentul litigiu vizează ridicarea masurilor asigurătorii dispuse de către organul fiscal având la baza o creanţa certa, lichida şi exigibilă, de o valoare net superioară valorii bunurilor ce fac obiectul măsurilor. Totodată, bunurile ce fac obiectul măsurilor asigurătorii (pachetul de acțiuni la RMGC – n.r.) sunt singurele bunuri ce au fost identificate pe teritoriul Statului Român, iar motivul pentru care nu au fost dispuse încă măsuri executorii pentru recuperarea creanţelor bugetare este acela că reclamanta refuză să se înregistreze fiscal pe teritoriul României. Organele de executare din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală sunt competente să aducă la îndeplinire măsurile prevăzute de Codul de procedură fiscală”, consideră ANAF.

Aceştia precizează că există deja o practică solidă în domeniu, potrivit căreia statul are competenţa materială de a pune în executare propriile creanţe, fără a fi necesară intervenţia executorilor judecătoreşti, conform regimului prevăzut de Codul de procedură civilă.

Hotărârea instanței poate fi contestată

Instanţa Judecătoriei Sectorului 5 a respins cererea formulată de Gabriel Resources, însă decizia nu este definitivă şi poate fi atacată prin apel.

„Instanța constată că există o creanță certă, lichidă și exigibilă a Statului român în calitate de creditor împotriva debitorului Gabriel Resources Limited, creanță ce rezultă dintr-un titlu ce poate fi pus în executare, fiind vorba despre o hotărâre arbitrală internațională definitivă și executorie. Aplicarea măsurii asigurătorii cu caracter excepțional este justificată, fiind bazată pe elemente care indică pericolul ca debitorul să-și sustragă, să-și ascundă sau să-și risipească patrimoniul. (…) Aceste bunuri pot fi înstrăinate foarte ușor, existând un pericol considerabil ca se sustragă/risipească patrimoniul, prejudiciind astfel bugetul statului cu sume considerabile. În același sens, întrucât debitoarea își are sediul în afara Comunității Europene, o eventuală înstrăinare a singurelor bunuri deținute pe teritoriul României ar îngreuna considerabil recuperarea sumelor datorate României”, conform magistratului Judecătoriei Sectorului 5.

RMGC, pierderi de milioane de lei în ultimii ani

În ultimii cinci ani, activitatea subsidiară RMGC SA a fost limitată, bilanţurile depuse la ANAF indicând pierderi de ordinul zecilor de milioane de lei.

Cel mai recent bilanţ public, aferent anului 2023, consemnează pierderi de 85 de milioane de lei (echivalentul a 17 milioane de euro) şi datorii uriaşe, care însumează 2,4 miliarde de lei. Nivelul acestor datorii este aproape egal cu cel al capitalurilor, ceea ce arată că, în mare parte, este vorba despre sume datorate acţionarilor, în principal Gabriel Resources.

În cursul anului, RMGC a raportat o cifră de afaceri modestă, de doar 263.927 de lei, în timp ce veniturile au atins aproape 313 milioane de lei, iar cheltuielile au ajuns la 398 de milioane de lei.

În iunie 2024, compania a pierdut licenţa de exploatare a zăcământului aurifer de la Roşia Montană, după ce Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a refuzat prelungirea acesteia. Cu toate acestea, RMGC păstrează o prezenţă puternică în localitate, deţinând aproximativ 70% din proprietăţi (terenuri şi construcţii), achiziţionate de-a lungul timpului în vederea demarării proiectului ce urma să devină cea mai mare exploatare de aur din Europa.

Comisia Europeană dorește să intervină în procesul Roșia Montană 

În prezent, la ICSID se află în desfăşurare procedura prin care compania canadiană solicită anularea hotărârii arbitrale pronunţate la 8 martie 2024. În acţiunea iniţiată încă din 2015, Gabriel Resources a cerut României despăgubiri de peste 6 miliarde de lei, acuzând Statul Român că a împiedicat derularea proiectului de la Roşia Montană.

Între timp, Comisia Europeană a încercat să se implice în această dispută. Astfel, la 15 iulie 2025, instituţia a transmis o cerere în baza Regulamentului de arbitraj al ICSID, prin care solicita comitetului de arbitri permisiunea de a interveni în procedura de anulare. După analizarea poziţiilor scrise prezentate de părţi, comitetul a decis, printr-o ordonanţă procedurală emisă la 25 august 2025, să respingă cererea Comisiei. Cu toate acestea, Gabriel Resources anticipează că va fi supusă executării silite de către statul român.

„România poate lua măsuri suplimentare de executare în legătură cu hotărârea privind cheltuielile de judecată. Nu există nicio garanție că astfel de acțiuni împotriva activelor grupului nu vor afecta în mod negativ situația financiară și operațiunile societății”, au transmis cei de la Gabriel Resources, într-o comunicare oficială transmisă acționarilor.