Judecătoarele Gabriela Baltag și Evelina Oprina și-au prezentat punctul de vedere cu privire la condamnarea avocatului Robert Roșu, în Dosarul Ferma Băneasa.

Reacția lor vine și în contextul în care colegii avocatului Robert Roșu au protestat față de condamnarea acestuia la cinci ani de închisoare în Dosarul Ferma Băneasa, în condițiile în care la Curtea de Apel Brașov a fost achitat. De altfel, modul în care au fost date sentințele în acest dosar a stârnit un val de critici nu numai printre avocați și judecători, dar și în rândul multor personalități.

Judecătoarele Gabriela Baltag și Evelina Oprina, reprezentantele tribunalelor în Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), au trimis o scrisoare în care explică ce se întâmplă, de fapt, în sistemul de justiție la momentul actual.

„Judecatorul trebuie sa aiba ochii larg deschisi lumii exterioare

Atunci cand o solutie judecatoreasca genereaza tulburare in societate ori socheaza constiinta publica se ridica cateva intrebari, la care, noi, ca judecatori - in special - trebuie sa reflectam: ce rol are judecatorul in societate si care este dimensiunea dreptului ce trebuie sa prevaleze in savarsirea actului de justitie? De ce o asemenea hotarare a provocat atata indignare?

1. Se spune in doctrina de specialitate juridica ca judecatorul are un rol hotarator in statul de drept, deoarece acesta nu poate functiona cu adevarat decat sub controlul unui judecator, ca el - Judecatorul - reprezinta puterea si contraputerea, intruchipand dualitatea drept/forta.

Rezulta, astfel, cat de important este ca profesia de Judecator sa fie indeplinita corect, impartial si independent in acord cu principiile si valorile care sa constituie premisele unui proces drept si ale unei hotarari demne de incredere. Caci, o solutie neacceptata, care contrariaza sau frapeaza nu poate fi considerata ca a raspuns nevoii sociale.

De la judecatori, societatea cere dovezi clare ale intelegerii misiunii lor, adica hotarari care sa exprime atat cunoasterea legii, cat si apoi aplicarea ei corecta, in litera si mai ales in ratiunea ei si in dimensiunea sociala si umana a dreptului.

Procurorii DNA și „Completul negru de la Înalta Curte”. Dezvăluiri din dosarul care a încins avocatura românească: „Ferma Băneasa”

2. Existenta dreptului este intim legata de viata sociala, astfel incat dreptul este totdeauna fondat pe recunoasterea colectiva. Si cum regulile de drept au importante consecinte implicate in destinul social si individual al omului, judecatorul nu se poate izola, la adapostul tehnicii juridice, ci el trebuie, asadar, sa se plaseze in centrul vietii sociale, asigurand echilibrul atat de necesar intr-o societate.

O intrebare legitima se ridica: de ce aceasta solutie a socat? Raspunsul este simplu si se gaseste in intelegerea deplina a dimensiunii sociale a dreptului, care, in opinia publica, pare ca, (si) de aceasta data a fost abandonata, acum, insa, si mai pregnant. De ce? Pentru ca a fost condamnat dreptul la aparare. Asa este perceputa solutia pronuntata.

Nu comentam temeincia hotararii si indiferent de considerentele deciziei date in apel, constatam ca legea se cere a fi interpretata si aplicata astfel incat sa nu genereze revolta, sa nu creeze sentimentul ca s-a produs o nedreptate.

Oricum, reactia publica nu poate fi ignorata, iar, in esenta, aceasta are un continut atat de grav incat faptul ca este rezultatul unei hotarari judecatoresti trebuie neintarziat sa aduca dupa sine masuri institutionale ferme.

Judecatorul trebuie sa aplice legea cu dreapta masura si cu intelepciune, iar nu sa provoace tulburare sociala, teama si ingrijorare.