Evenimentul Zilei > Justitie > DNA primește încă o LOVITURĂ! Dosarul lui Omar Hayssam, PRESCRIS. Informații de ultimă oră!
DNA primește încă o LOVITURĂ! Dosarul lui Omar Hayssam, PRESCRIS. Informații de ultimă oră!

DNA primește încă o LOVITURĂ! Dosarul lui Omar Hayssam, PRESCRIS. Informații de ultimă oră!

Încă o lovitură pentru DNA! Un alt dosar greu al DNA se închide pentru că, așa cum s-a întâmplat și în cazul Microsoft, faptele s-au prescris. Este vorba despre cazul privatizării Intreprinderii de Piese Radio Baneasa (IPRS), în care protagonist este Omar Hayssam, implicat și în cazul răpirii jurnaliștilor români din Irak, dar și în alte dosare.

Potrivit Realitatea TV,  cea care s-a ocupat de dosarul privatizării IPRS Băneasa  a fost procurorul Moraru Iorga Mihaela, cea care a instrumentat și dosarul Microsoft.

Cum a  ajuns IPRS Băneasa pe mâna lui Hayssam

În anii 1960 Uzina Electronica din Bucureşti și a deschis o sucursală în pădurea Băneasa. Noua filială folosea tehnologie de mare precizie pentru a produce piese de radio și semiconductoare. La doi ani de la înființare, în 1963, sucursala devine independentă și primește numele de Intreprinderea de Piese Radio și Semiconductori Băneasa – IPRS.

În 1991, prin hotărâre de Guvern, fabrica a devenit societate pe acțiuni, SC Băneasa SA. Mai avea 5.000 de angajaţi. Ultima modernizare a fost în 1992, când una dintre cele nouă secții de producție a fost reechipată. La zece ani distanță, în 2002, IPRS avea datorii de peste patru milioane de euro.

În 2002, acționarul majoritar, Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului a decis privatizarea. În doar un an, fabrica își triplase datoriile. În ianuarie 2003, APAPS avea primele negocieri cu singura firmă interesată, ELMEFA, din Olanda, care, în final, va fi respinsă. În septembrie 2003, IPRS a fost vândută firmei Ogharit, controlată de omul de afaceri sirian Omar Hayssam, iar ceilalți investitori au fost respinși.

Despăgubiri de 10 milioane de euro la CEDO

La două luni după ce reprezentanţii statului român îi vânduseră fabrica lui Omar Hayssam, cu preţul unei maşini de lux, investitorii olandezi au descoperit ca firma sirianului a câştigat fabrica cu ajutorul unor acte false. Au depus plângere la Parchetul Naţional Anticorupţie.

În 2004, Ministerul Afacerilor de Externe informa anchetatorii că Ogharit Trading Co, firma lui Omar Hayssam, nu avea dreptul să participe la licitaţie: nu avea obiectul de activitate potrivit şi nici experienţa necesară.

Un an mai târziu, datoriile fabricii se ridicau la 12 milioane de euro. Cele două milioane şi jumătate de euro care trebuiau investiți în IPRS nu au ajuns niciodată în fabrică. Din acest motiv, AVAS a anulat contractul de privatizare, dar sirienii au dat statul în judecată.

Instanțele de judecată au anulat definitiv contractul abia în 2007. Plimbați un deceniu prin instanțele de judecată, olandezii au cerut 10 milioane de euro statului român la CEDO.

Dosarele în care a fost condamnat Omar Hayssam

Omar Hayssam a fost condamnat definitiv în trei dosare, la 20 de ani, 16 ani şi, respectiv, trei ani, pentru răpirea celor trei jurnalişti, înşelăciune în cazul "Volvo" şi fraude în cauza "Foresta Nehoiu", sirianul fiind judecat în alte două dosare, pentru fuga din România şi pentru delapidare. În cele cinci dosare anchetele au fost făcute de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Omar Hayssam a fost trimis în judecată în 14 octombrie 2005 şi condamnat definitiv, în lipsă, în 20 februarie 2008, la 20 de ani de închisoare. Hayssam a primit pedeapsa pentru implicarea în răpirea jurnaliştilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, în martie 2005, la Bagdad.

Într-un alt dosar, cunoscut ca "Volvo", în 26 mai 2010, Omar Hayssam şi cei doi asociaţi ai săi, Quasim Essa şi Mohamad Omar, au fost condamnaţi de Tribunalul Bucureşti la 16 şi, respectiv, 14 ani de închisoare pentru înşelarea mai multor firme de leasing. Aceştia au fost acuzaţi că au înşelat firmele de leasing cu capete de tractor Volvo, pe care le-au exportat cu acte false în Siria şi Egipt.

Sentinţa a fost atacată la Curtea de Apel Bucureşti, care a menţinut decizia Tribunalului Capitalei. Ulterior, avocaţii celor trei au contestat decizia Curţii de Apel Bucureşti la instanţa supremă, care în 22 noiembrie 2012 a dat o decizie definitivă în acest dosar, menţinând condamnările dispuse de instanţele inferioare.

Omar Hayssam mai are o condamnare definitivă, de trei ani de închisoare pentru fraudă, în dosarul "Foresta Nehoiu, dispusă în 29 iunie de instanţa supremă. Instanţele inferioare dispuseseră achitarea inculpaţilor din acest dosar.

Omar Hayssam a fost acuzat că a încheiat contractul de privatizare a societăţii Foresta SA Nehoiu (judeţul Buzău) şi apoi, în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie şi împreună cu Gheorghe Iosif, vicepreşedinte al Consiliului, a dispus, în octombrie 2001-iulie 2004, vânzarea activelor societăţii, mai ales terenuri.

Mohamad Omar şi El Assal Emil Raja au fost condamnaţi la doi ani de închisoare cu executare, iar Gheorghe Iosif, judecat pentru crimă organizată şi bancrută frauduloasă, şi Carmen Marilena Popa, judecată pentru fals intelectual, au fost condamnaţi la doi ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei şi interzicerea unor drepturi, respectiv şase luni de închisoare cu suspendare.

Omar Hayssam a mai fost trimis în judecată de procurorii DIICOT într-un alt dosar, în 2 octombrie 2012, alături de fratele lui, Mohamad Omar, de cumnatul său, Mihai Nasture şi doi parteneri de afaceri, Viorel Vasile Mafteucă şi Doina Farladanschi, fiind acuzaţi de înşelăciune şi delapidare.