Pe 29 august 2012, eșua referendumul de demitere a șefului statului, prezența fi ind de 46,24%. Au urmat 27 de zile în care USL a vrut să blocheze întoarcerea lui Băsescu la Cotroceni.

Ieri, 29 august, s-au împlinit doi ani de la eșecul tentativei de lovitură de stat din 2012: referendumul pentru demiterea președintelui lui Traian Băsescu nu întrunea cvorumul necesar validării (50% din populația cu drept de vot). Momentul a fost marcat diferit de protagoniștii de odinioară: președintele a păstrat tăcerea, PDL la fel, iar liberalii nu au amintit de participarea lor la eveniment. În schimb președintele PSD, Victor Ponta, care și-a lansat, simbolic, candidatura la prezidențiale la doi ani de la referendum, le-a promis, în discursul său, „dreptate până la capăt” celor care au votat în 2012 pentru demiterea președintelui.

„Evenimentul zilei” face o trecere în revistă a zilelor de după referendum și a tentativelor USL de a întoarce în favoarea sa rezultatele acestuia și de a bloca revenirea lui Traian Băsescu la Cotroceni.

Iliescu arată direcția de acțiune

● Duminică, 29 iulie: Are loc referendumul de suspendare a lui Traian Băsescu, pe fundalul a numeroase sesizări de fraudare a votului, inclusiv în Teleorman. Cu toate acestea, cvorumul nu este întrunit.

● Luni, 30 iulie: Ion Iliescu lansează pe blog ideea că referendumul este valid, întrucât numărul cetățenilor cu drept de vot este mai mic decât cel comunicat inițial de Ministerul de Interne și folosit la calculele BEC.

● Marți, 31 iulie: Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, și președintele interimar al Senatului, Petru Filip, depun o sesizare la Curtea Constituțională, spunând că la declanșarea procedurii de demitere a președintelui Băsescu în vigoare se afla o ordonanță care nu prevedea condiția de prezență de 50%.

● Miercuri, 1 august: CCR se reunește pentru a discuta contestațiile USL, dar și pentru a decide validarea sau invalidarea referendumului. Dezbaterile se amână pentru 2 august. Președintele Curții, Augustin Zegrean, declară că s-au cerut informații de la MAI și INS. Tot atunci, MAI transmite CCR un document în care spune că pe listele electorale sunt înscrise 18.292.514 de persoane. BEC emite un comunicat în care anunță că, după centralizarea datelor din toate secțiile de votare, prezența a fost de 46,24%.

● Joi, 2 august: CCR amână din nou o decizie privind refrendumul, anunțând că va da un verdict la 12 septembrie. La solicitarea secretarului de stat Victor Paul Dobre, chestorul Constantin Manoloiu a întocmit o completare la solicitarea deja transmisă CCR, care spunea că MAI nu își asumă numărul de 18,2 milioane de alegători.

● Vineri, 3 august: CCR se răzgândește din nou: va decide asupra validității referendumului la 31 august. Rus abandonează corabia puciștilor

● Luni, 6 august: Ministrul de Interne, Ioan Rus (PSD), și secretarul de stat pentru Administrație, Victor Paul Dobre (PNL), demisionează, refuzând să modifice numărul alegătorilor cu drept de vot, pe care tot MAI îl publicase înainte de referendum. O stenogramă a procurorilor arată că Rus a declarat că nu vrea să-și petreacă bătrânețile la pușcărie.

● Marți, 7 august: Monitorul Oficial publică erata CCR emisă de Curte pe 6 august în cadrul căreia se spune că listele electorale permanente îi cuprind pe toți românii cu vârsta de peste 18 ani, care au drept de vot.

● Vineri, 10 august: Noul ministru delegat pentru Administrație, Radu Stroe (PNL), declară că erata CCR, prin care pe listele electorale permanente se regăsesc toți cetățenii care au împlinit 18 ani până la 29 iulie 2012, este un fals.

● Luni, 13 august: Ioan Rus este citat la Parchet ca martor în dosarul „Referendumul”. Pentru Dobre, procurorii vor cere, ulterior, începerea urmăririi penale, dar Parlamentul va refuza ridicarea imunității sale.

● Marți, 14 august: CCR susține că erata este legală și stabilește un nou termen pentru luarea unei decizii privind referendumul - 21 august.

● Marți, 21 august: Curtea Constituțională a invalidat referendumul, cu șase voturi contra trei, pe motiv că referendumul nu a întrunit cvorumul necesar.

● Luni, 27 august: Decizia CCR este publicată în Monitorul Oficial. Parlamentul se reunește în ședință extraordinară pentru a lua act de decizia Curții. PNL boicotează reuniunea, PSD rămâne în sală, asigurând cvorumul.

● 28 august - Președintele Traian Băsescu revine la Palatul Cotroceni.

Mișcarea Populară a depus plângere penală

Fundaţia Mişcarea Populară (FMP) a depus, ieri, la doi ani de la eșecul referendumului de demitere, o sesizare penală la Parchetul General prin care solicită anchetarea in rem a unor presupuse fapte de abuz în serviciu comise în vara anului 2012 de un grup de politicieni, între care și premierul Victor Ponta. „Fundaţia Mişcarea Populară a depus o sesizare pentru persoane care au exercitat şi exercită funcţii de demnitate publică la nivel central, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.297 alineat 1 din noul Cod penal, anume abuz în serviciu, în ceea ce privește ceea ce noi considerăm abuzul împotriva statului de drept comis în vara anului 2012”, a anunțat preşedintele FMP, Cristian Diaconescu (foto).

Fundaţia solicită Parchetului General să constate faptul că, în exercitarea funcţiilor deţinute, prim-ministrul a acţionat în mod nelegal prin emiterea unor acte cu încălcarea dispoziţiilor legale. De asemenea, Parchetul mai este solicitat să administreze probe din care, în opinia juriştilor FMP, „va reieşi cu claritate acţiunea concretă a unei grupări de oameni politici, în frunte cu prim-ministrul României, fără concursul căruia acesta plan de afectare a statului de drept nu ar fi devenit operaţional”. Președintele FMP a făcut apel la europarlamentarul Monica Macovei și la liderul FC, Mihai Răzvan Ungureanu, să se alăture demersului adresat Parchetul General.

Merită remarcat că pe parcursul zilei de ieri, PDL, alături de președinte în vara lui 2012, nu au avut nicio reacție pentru a marca evenimentul. (Carmen Vintilă)