Laura Coduța Kovesi a cerut de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) desecretizarea unor mandate de interceptare ale SRI pentru siguranță națională pentru a folosi informațiile într-un dosar penal. Documentele publicate de Incisiv de Prahova arată că judecătorul desemnat de președintele ÎCCJ a aprobat desecretizarea a trei astfel de mandate, în ianuarie și în iunie 2015. Interceptările au fost făcute în 2010 de către ofițeri ai Serviciului Român de Informații (SRI), în baza unor mandate de siguranță națională emise de ÎCCJ .

„În baza ordinului rezolutiv al procurorului şef al DNA”, mandatele au fost transmise la Serviciul Teritorial al DNA Bacău pentru ca procurorii să poată folosi informațiile în cadrul unui dosar penal, întocmit în anul 2014. Cei vizați de interceptări, pe mandate de siguranță națională, sunt Gabriela și Ovidiu Mazilu.

Interceptările s-au făcut în 2010, dar un dosar penal s-a întocmit abia în anul 2011 de către DNA. Ulterior, în 2014, procurorul de la DNA Bacău a întocmit un alt dosar penal, iar în ianuarie 2015 a solicitat desecretizarea unuia dintre mandatele de siguranță națională pentru că, susține anchetatorul DNA, interceptările SRI din 2010 constitue probe. În iunie 2015, DNA transmite către subordonații din Bacău alte două mandat de ascultare pe numele lui Ovidiu Mazilu.

În adresa transmisă de către DNA pe data de 10 iunie 2015 la colegii lor din Bacău se arată:„ La solicitarea dumneavoastră nr .0042/2015, în baza ordinului rezolutiv al procurorului şef al D.N.A., va trimitem alăturat mandatele de siguranță națională”. Așa cum explică fostul ofițer SRI, Adrian Radu, în Incisiv de Praova, madatele cu două cifre zero în fața unui număr sunt documente „strict decret”.

În prevederile OUG nr.43/2002 privind DNA nu rezultă că această instituţie procesează sau deţine informaţii clasificate „secret de stat” ci cel mult conform altei legi poate utiliza categorii de informaţii „secret de serviciu”, ci doar faptul că la art.21 „Persoanele care efectuează urmărirea penală, specialiştii prevăzuţi la art. 11, precum şi personalul auxiliar de specialitate sunt obligaţi să respecte secretul profesional cu privire la datele şi informaţiile obţinute în această calitate.”. 

Aceast aspect privind secretul profesional (vezi codul penal divulgarea secretului profesional) este total diferit de înţelesul legal al informaţiilor clasificate defint prin Legea 182/2002 art.15:

În sensul prezenţei legi, următorii termeni se definesc astfel:

1.      a) informaţii – orice documente, date, obiecte sau activităţi, indiferent de suport, formă, mod de exprimare sau de punere în circulaţie;

2.      b) informaţii clasificate – informaţiile, datele, documentele de interes pentru securitatea naţională, care, datorită nivelurilor de importantă şi consecinţelor care s-ar produce că urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate;

3.      c) clasele de secretizare sunt: secrete de stat şi secrete de serviciu;

4.      d) informaţii secrete de stat – informaţiile care privesc securitatea naţională, prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranţă naţională şi apărarea ţării;

5.      e) informaţii secrete de serviciu – informaţiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat;

6.      f) nivelurile de secretizare se atribuie informaţiilor clasificate din clasa secrete de stat şi sunt:

– strict secret de importantă deosebită – informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune de o gravitate excepţională securităţii naţionale;

– strict secrete – informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune grave securităţii naţionale;

– secrete – informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune securităţii naţionale.