Jurnalista Ana Maria Roman a prezentat ieri la Antena3 un document care arată în detaliu o parte a modului de acţiune a statului paralel. Documentul, semnat la finalul lunii ianuarie 2012, stabileşte un grup de lucru interinstituţional pentru combaterea evaziunii fiscale şi este semnat de reprezentanţii mai multor instituţii printre care SRI şi Parchetul General.

Actul stabileşte „monitorizarea contribuabililor cu potenţial de evaziune şi fraudă fi scală”, dar şi verificarea de către conducerea Parchetului General a deciziilor de netrimetere în judecată dată de procurori între 2010 şi 2012, deşi legea spune că aceste verifi cări se fac de către procurorul superior ierhahic şi nu de către Procurorul General

Documentul prezentat de Antena3 este semnat de către Laura Codruţa Kovesi, în acel moment Procuror General, George Maior, care era director SRI, Traian Igaş, care conducea Ministerul de Interne, Gheorghe Ialomiţianu, Ministrul Finanţelor în acel moment, şi de Alina Bica în locul lui Cătălin Predoiu, din partea Ministerului Justiţiei.

Prin acest act se stabilea crearea unui grup de lucru interinstituţional, care apărea ca urmare a hotărârii CSAT numărul 69 din luna iunie a anului 2010.

 

Kovesi, invitată la şedinţa CSAT

La şedinţa CSAT în care s-a stabilit înfiinţarea acestui grup de lucru au fost invitaţi şi Laura Codruţa Kovesi, Procuror General în acel moment, Codruţ Olaru, procuror şef DIICOT, şi Laura Oprean, procuror şef adjunct al DNA în acel moment.

În cadrul ședinței, directorul de atunci al SRI, George Cristian Maior, a prezentat un document de analiză cu privire la practicile de evaziune fiscală și contrabandă, menționând că principalele domenii de evaziune fiscală sunt cel agroalimentar, al produselor din alcool și tutun, al construcțiilor și al produselor energetice.

În aceeaşi şedinţă CSAT s-a stabilit, conform unui comunicat de presă emis în acea perioadă, şi formarea unor Grupuri de Lucru Operaţionale (GLO) la nivel judeţean formate din ofiţeri specialişti şi experţi desemnaţi de Ministerul de Interne, Ministerul Finaţelor Publice şi Parchet. Practic, grupurile de lucru operaţionale erau formate din şefii judeţeni ai SRI, prim procurorii judeţeni, şefii locali ai direcţiilor financiare şi conducătorii Inspectoratelor Judeţene de Poliţie. În cadrul aceluiaşi protocol semnat în ianuarie 2012 s-a mai înfiinţat şi un Grup de Lucru Tehnic (GLT), în care se întâlneau Elena Iftode, din partea SRI, cunoscută sub titulatura de „Anaconda” şi ca şefa acoperiţilor din presă, Valentin Şelaru sau Marius Iacob, din partea Parchetului General şi un director din Ministerul de interne.

 

Monitorizarea, făcută după criterii subiective

Introducerea este una care trimite cu gândul la vremurile de dinainte de 1989: „Monitorizarea contribuabililor cu potenţial de evaziune fiscală ridicat, a societăţilor comerciale nou înfiinţate (...) şi intensificarea cooperării interinstituţionale prin acordarea accesului comun la bazele de date specifice gestionate de către instituţiile de aplicare a legii”. Pe lângă ideea periculoasă de monitorizare a contribuabililor în document atrag atenţia două aspecte neclare: cum se stabileşte potenţialul de evaziune a unui om şi accesul comun la bazele de date.

Avocatul Ingrid Mocanu a comentat pentru EVZ introducerea documentului: „Scopul era să deschidă dosare penale. Prin aceste metode ei stabileau ţintele, observau ce afaceri desfăşoară, ce profituri au după care le deschideau dosare. Criteriile erau unele subiective, iar dosarele erau închise sau se mergea cu ele înainte, în funcţie de colaborarea pe care o acceptau oamenii de afaceri. Dosarele penale ale preşedinţilor de Consilii Judeţene sau ale primarilor sunt pornite de la oameni de afaceri agăţaţi pe aceste dosare de evaziune fiscală. Practic, erau luaţi după aceste monitorizări şi dacă acceptau să facă o delaţiune despre un politician puternic puteau scăpa”.

 

Anaconda stabilea proprietăţile

La punctul 2 al planului de măsuri în plan operaţional se stabileşte: „transmiterea de la nivelul GLT către fiecare GLO a domeniilor în care trebuie să-şi direcţioneze activitatea în primele şase luni ale anului 2012”.

Practic, Elena Iftode de la SRI şi reprenzentanţii Parchetului General şi Ministerul de Interne colaborau pentru a stabili ce trebuie făcut la nivel local. Numai că această colaborare dintre un ofiţer SRI, Elena Iftode, şi un procuror, Marius Iacob sau Valentin Şelaru, este ilegală, fapt observat şi popularizat ieri de un fost ofiţer al principalului Serviciu de Informaţii.

Ion Dedu a scris ieri pe pagina lui personală de Facebook: „Oare nimeni nu citeşte legea aplicabilă în România? Iată ce descoperim într-o lege şi anume în banala Lege nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. „Art.7 (1) Judecătorii, procurorii, magistraţiiasistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii”.

 

Oare cum pot colaboara magistraţii (procurorii şi judecătorii) cu „organul” SRI dacă legea le interzice, cum au lucrat în echipe mixte şi cum SRI a oferit fără plată sprijin tehnic şi de specialitate organelor judiciare sau celor de urmărire penală?”

 

Se cerea stabilirea unor „ţinte concrete” în fiecare judeţ

Şi ajungem la punctul 9 al listei de măsuri unde se foloseşte expresia care este pe buzele multora în ultimii ani: stabilirea ţintelor. „Realizarea unor evaluări semestriale, la nivelul fiecărui GLO, în scopul stabilirii unor ţinte concrete, relevante pe plan local (persoane fizice şi/sau juridice), în baza informaţiilor deţinute de către instituţiile participante”, scrie în document.

Practic, şeful judeţean al SRI se întâlnea cu şeful Parchetului şi cu şeful Poliţiei şi stabileau pe cine să ancheteze, o condiţie de bază fiind aceea ca persoana să fie relevantă pe plan local. „Ei căutau oameni de afaceri care să aibă contracte cu autorităţile locale, le inventau dosarele penale după care cereau denunţuri împotriva primarilor şi a liderilor judeţeni”, a analizat acest punct pentru EVZ avocatul Ingrid Mocanu.

Nici avocatul Florian Surghie nu vede cu ochi buni acest punct: „Este un soi de supraveghere în afara cadrului legal. Fără existenţa unei sesizări care să privească o eventuală faptă de de evaziune fiscală nu poate fi supravegheat un om sau o firmă aşa din senin”

 

Verificarea soluţiilor procurorilor de către Kovesi este ilegală

Un alt punct controversat din document este măsura numărul 5 care prevede: „verificarea sub aspectul legalităţii de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a soluţiilor de netrimitere în judecată emise de unităţile subordonate, de la data emiterii HCSAT 69/2010”.

Responsabilă cu îndeplinirea acestui punct era numită conducerea Parchetului General, manageriat la acea oră de Laura Codruţa Kovesi. Practic, actuala şefă a DNA avea în sarcină să verfice toate soluţiile de netrimitere în judecată din dosarele de evaziune fiscală din perioada iunie 2010-ianuarie 2012.

„Este o încălcare evidentă a unei legi organice, Codul de Procedură Penală, care stabileşte clar cum se verifică soluţiile date de procurori. Acestea pot fi verificare doar de către superiorii ierarhici, şi nu de către conducerea Parchetului General. Ei făceau aceste acţiuni pentru a redeschide dosare, pentru că altfel nu avea nicio logică să te apuci să verifici toate aceste acte”, ne-a explicat avocatul Ingrid Mocanu.

Şi avocatul Florian Surghie este de părere că măsura „excede cadrul legal” în condiţiile în care există reglementat în Codul de Procedură Penală modul cum sunt verificate măsurile luate de un procuror, nefiind un atribut al conducerii Parchetului General.