Urmărit de 13 ani pentru crime de război, fostul lider sârb bosniac va fi predat Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie.
Fostul lider politic al sârbilor din Bosnia, Radovan Karadjici, inculpat de Tribunalul Penal Internaţ ional pentru genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război, a fost arestat de serviciile de securitate sârbe, după 13 ani de căutări. Anunţul a fost făcut luni seară printr-un comunicat al preşedinţiei sârbe, relevă AFP. Capturarea lui Radovan Karadjici dă, pe de o parte, un imbold Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, iar pe de altă parte, ar putea duce la o apropiere rapidă a Serbiei de UE.
Reţinerea fostului lider politic al sârbilor bosniaci în timpul războiului din Bosnia (1992-1995) reprezintă şi un succes răsunător pentru proeuropenii sârbi, care reuşesc astfel să reducă influenţa ultranaţionalistă la mai puţin de două săptămâni de la formarea guvernului de coaliţie. Karadjici era urmărit, printre altele, pentru că împreună cu generalul Ratko Mladici, fostul lider militar al sârbilor bosniaci, a instigat la genocidul de la Srebreniţa. În iulie 1995, 8.000 de bărbaţi musulmani au fost ucişi în localitatea din estul Bosniei. Doctorul cu plete dalbe, capturat într-un autobuz După 13 ani în care autorităţile au scotocit pretutindeni, lansând zeci de operaţiuni, Radovan Karadjici a fost arestat la Belgrad, într-un autobuz, şi nu a opus rezistenţă. Conform unei surse apropiate de Parchet, fostul lider al sârbilor bosniaci era într-o stare depresivă în momentul în care a fost reţinut de serviciile de securitate. Radovan Karadjici, acum de nerecunoscut, cu plete albe şi barbă lungă şi albă, folosea o identitate falsă şi locuia în capitala sârbă.
„Avea documente false, pe numele Dragan Dabici, şi a fost foarte convingător în eforturile sale de a-şi ascunde adevărata identitate“, a declarat, ieri, procurorul sârb pentru crime de război, Vladimir Vukcevici. „El îşi câştiga existenţa ocupându-se de medicină alternativă şi lucra într-o clinică privată. Ultima sa adresă era la Novi Belgrad, cartier din capitala sârbă“, a adăugat acesta. Primul pas spre extrădare Un judecător de instrucţie a încheiat, ieri-dimineaţă, audierea preliminară a lui Karadjici, primul pas spre extrădarea acestuia către Tribunalul Penal Internaţional de la Haga, a relatat agenţia BETA, preluată de AFP. Avocatul lui Karadjici, Svetozar Vujakici, a declarat că acesta a afirmat în cursul audierii că „a fost arestat vineri într-un autobuz“, la Belgrad, iar de atunci a fost ţinut într-o celulă. Radovan Karadjici, care ar fi calificat situaţia drept „o farsă“, a făcut uz de dreptul său de a păstra tăcerea pe parcursul interogatoriului.
El va rămâne într-o unitate specială de detenţie în aşteptarea transferului său la TPI. Potrivit legilor sârbe, audierea preliminară este primul pas al procedurii de extrădare. Magistratul are apoi la dispoziţie trei zile pentru a decide dacă inculpatul îndeplineşte condiţiile pentru a fi transferat la Haga. Felicitări şi noi cerinţe Arestarea lui Karadjici a fost salutată rapid de comunitatea internaţională şi ar putea facilita drumul Serbiei spre UE. „Această evoluţie ilustrează angajamentul noului guvern de la Belgrad de a contribui la pacea şi stabilitatea din regiunea Balcanilor şi reprezintă o etapă importantă pe calea apropierii Serbiei de UE“, a arătat preşedinţia franceză a Uniunii într-un comunicat.
Însă arestarea lui Karadjici a fost şi o ocazie pentru comunitatea internaţională de a face noi presiuni asupra Serbiei pentru a-l aresta pe fostul general Ratko Mladici. Belgia, una dintre cele mai exigente ţări în materie de cooperare cu TPI, a cerut Belgradului să continue eforturile în acest sens, iar Organizaţia Nord-Atlantică a subliniat, la rândul său, necesitatea arestării lui Ratko Mladici.
Deocamdată, oficialii europeni par destul de prudenţi în a recompensa Serbia pentru capturarea lui Karadjici. Deşi Înaltul reprezentant al UE pentru politică externă, Javier Solana, şi-a exprimat speranţa ca TPI să permită deblocarea acordului crucial UE-Serbia, unii miniştri de externe ai statelor membre, reuniţi la Bruxelles, au atras atenţia că mai sunt multe de făcut. LISTĂ RESTRÅNSĂ TPI mai caută doi criminali Arestarea lui Radovan Karadjici reduce la doi numărul criminalilor de război căutaţi de Tribunalul Penal Internaţional, dintre cele 161 de persoane inculpate de la crearea sa, în 1993. Primul este Ratko Mladici, în prezent în vârstă de 66 de ani, acuzat de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război.
Mladici se ascunde din 1995, după ce procurorii TPI au emis mandatul de arestare pe numele său. Cel de-al doilea fugar este Goran Hadjici, 49 de ani, cel care s-a autoproclamat în 1991 preşedintele republicii sârbe Krajina, pe teritoriul Croaţiei. Hadjici este acuzat de masacrul de la spitalul din Vukovar, unde trupele sârbe au ucis 250 de croaţi şi persoane de alte naţionalităţi. Hadjici a dispărut de la domiciliul său imediat după emiterea mandatului de arestare, în iulie 2004. PORTRET Poetul criminal de război Acuzat de comiterea celor mai grave crime de război de după cel de-al Doilea Război Mondial, Radovan Karadjici este de formaţie psihiatru şi de vocaţie poet, în anii ’80 distingându-se ca activist ecologist. Dar tot el este considerat drept arhitectul masacrului de la Srebreniţa, aminteşte „Daily Telegraph“.
Karadjici nu s-a născut sârb. Mama sa, Jovanka, l-a născut în 1945, într-un grajd din Savnik, Muntenegru, stat care încă nu făcea parte din Iugoslavia. Dar tatăl său, Vuk, fusese membru al Cetnicilor, gherilele naţionaliste sârbe care au luptat împotriva ocupaţiei naziste şi a comuniştilor lui Tito. Radovan a fost un tânăr „loial şi foarte muncitor“.
În 1960, s-a mutat în Sarajevo, unde a absolvit Facultatea de Medicină, şi-a cunoscut soţia şi a lucrat ca psihiatru. Karadjici a devenit de asemenea poet, unul influenţat de scriitorul naţionalist sârb Dobriţa Cosici, care l-a şi încurajat să intre în politică. După ce a lucrat scurtă vreme pentru Partidul Verde, a contribuit la fondarea Partidului Democratic Sârb, format în 1990 ca răspuns la ascensiunea partidelor naţionaliste şi etnice croate din Bosnia. După recunoaşterea independenţei Bosniei, la finele lui 1995, el a proclamat crearea unei Republici Sârbe independente, ulterior numită Republika Srpska.
Recomandările noastre
