Doctorii Maximilian Drăgan și Florin Ioan Bălănică au vorbit pentru Evenimentul Zilei despre pericolele care ne pândesc din galantare. Drăgan ne-a spus că legumele importate de la mare distanță vin îmbibate cu petrol, din cauza transportului în vapoare. Aceștia susțin că nimeni nu vrea să respecte regulile care ar permite refacerea traseului unui produs de la origine până la consumator, totul fi ind motivat de fraude fi nanciare. O altă problemă este cea a produselor bio, foarte populare în ultima vreme. „Conceptul este din ce în ce mai mult doar un instrument de marketing, o poveste pentru care oamenii sunt dispuși să plătească cu 30-80% mai mult”, ne-a explicat doctorul Drăgan.

Maximilian Dră- gan, doctor în medicină veterinară, consideră că una dintre cele mai mari probleme din alimentația românilor o reprezintă legumele și fructele care sunt importate din zone aflate la mare distanță de România: „În ceea ce privește produsele importate de la mare distanță (probabil că mulți or să mă înjure) trebuie să nu uităm că ele sunt „îmbibate în petrol”, ca urmare a consumului de petrol făcut pentru transportul lor. Care este noima să importăm cartofi din Peru? Ceapă din China?”. El nu a ocolit nici problemele locale în cazul produselor agricole. „Din punct de vedere al gustului, savoarea produselor românești ră- mâne mult mai puternică în comparație cu majoritatea produselor importate. În ceea ce privește siguranța alimentară a acestora, aici lucrurile nu sunt simple de loc. România are particularitățile ei, printre care și aceea că nu face control la origine - pe câmp - pentru ierbicide, pesticide, astfel încât să descurajeze exagerările, adică tratamentele cu supradoze de produs chimic”, ne-a detaliat Drăgan.

Țăranii din piețe sunt interfața unor mafioți

În ultima perioadă a apărut moda „cumpărăturilor de la țărani”, plecându-se de la premiza că aceștia produc mai să- nătos și fără chimicale. Problema este că și această piață a fost inundată de comercianți care, sub imaginea unui țăran, ne vând aceleași produse ca în supermarket. Maximilian Dră- gan ne-a explicat că problema poate fi rezolvată doar dacă se stabilesc reguli prin care poate fi refăcut traseul produsului de la producător la client. „De ce credeți că nu vrea nimeni să respecte principiile care îți permit să refaci traseul alimentului până la origine? Pentru că frauda alimentară în această situație este motivată de frauda financiară. Vânzătorii cu aspect de țăran din piețele tradiționale sau agroalimentare sunt, în realitate, niște zilieri puși de un intermediar evazionist cuplat la mafia piețelor. Aceasta este fraudă alimentară. Este insuficient pedepsită de legile din Ro m â n i a , cu poțential uriaș de afectare a sănătății consumatorului și pentru finanțare de activități ilegale în lanț, toate cu evaziune fiscală - comerț la negru cu animale, înlocuiri de specie, etichetare insuficientă sau eronată, niciun examen de laborator, nicio examinare a animalelor. Incertitudinea și neîncrederea sunt temeri ale consumatorilor de pretutindeni. Cu toate acestea, în România mai există, din ce în ce mai puțini însă, producători autohtoni. Calea până la ei și relația cu aceștia trebuie să îmbrace valențe aparte în cazul produselor autentice, produse în cantitate mică și de obicei mai scumpe”, ne-a explicat medicul sibian.

Eticheta nutrițională, aproape inutilă

La sfârșitul anului 2015, în România intra în vigoarea obligativitatea ca fiecare produs să aibă o etichetă nutrițională, pe care să fie trecute toate elementele care compun alimentul. Problema apare în cazul bă- trânilor, care nu le mai pot citi din cauza problemelor de vedere, dar și din cauza faptului că un nespecialist nu poate înțelege ce înseamnă toate acele elemente. „Datele sunt detaliate și în multe cazuri oamenii nu înțeleg ce e cu toate cifrele acelea, asta dacă au vedere de șoim ca să le poată citi. Unul din grupurile cele mai vulnerabile, persoanele vârstnice, este adesea si cel mai expus, sensibil și interesat de traducerea acestor etichete, de înțelegerea și armonizarea lor cu informațiile primite de la medic. Din păcate nu s-a reușit acest lucru, ci mai degrabă sporirea stării de confuzie. Pentru cealaltă grupă vulnerabilă, copiii, în puține cazuri școala sau părinții pot să stăvilească dorința lor de a consuma produse cu conținut ridicat de zaharuri. Pentru un om educat, corelarea informațiilor de pe etichetă cu catitatea ingerată și cu «doza maxim admisă» este aproape imposibilă”, ne-a declarat Drăgan.

Produse bio tratate cu pesticide

De câțiva ani, în România, a apărut moda magazinelor cu produse bio, care pretind că vând alimente naturale. Și pentru asta plătim un preț uneori exagerat. Și, totuși, care este realitatea cu aceste produse? „Există producătorii de bio care cumpără furaje, aditivi, premixuri pe persoană fizică sau au apărut chiar aditivi și premixuri bio, pesticide bio. Conceptul este din ce în ce mai mult doar un instrument de marketing, o poveste pentru care oamenii sunt dispuși să plătească cu 30-80% mai mult”, ne-a spus Maximilian Drăgan. El spune că în acest domeniu, al produselor naturale, România are o mare șansă, având multe pământuri necontaminate chimic: „Este un concept pe care România încă îl poate aplica „pe bune”, dacă natura umană nu ne-ar împinge mai degrabă către înșelăciune”

Pâinea noastră cea de toate zilele „Ofertele alimentare sunt primul pas către spital”

Pâinea este alimentul care aproape că nu lipsește de pe mesele românilor. Un aliment simplu, dar care este și el afectat de folosirea diverselor combinații de substanțe pentru a-i da un gust mai bun și o formă mai atractivă. Doctorul Florin Bălănică ne-a vorbit despre pericolele din pâinea noastră cea de toate zilele.

„Pentru afânarea aluatului, pentru gust, aspect și încadrarea pâinii într-un preț accesibil, E-urile sunt adăugate generos în procesul de fabricație. Astfel, chiar dacă există produse fără aditivi alimentari (E-uri), în altele putem cu ușurință identifica până la 7 E-uri. Din păcate, aceștia sunt exact acei aditivi alimentari care nu sunt recomandați în alimentația copiilor sub 6 ani!”, ne-a explicat doctorul Bălănică.

Pâinea are un gust artificial

El ne-a mai explicat că diferența dintre pâinea de pe vremuri și cea modernă o face modul de prezentare și compoziția. O altă diferență este că acum pâinea este ambalată, acesta fiind un avantaj, ea devenind astfel mai sigură pentru consum. „Ce avem însă în interiorul ambalajului este altă discuție. Fuga după profit și volume de vânzări, face ca pâinea să exceleze în conservanți, potențiatori de gust. Astfel, căutăm gustul artificial și nu cel al produsului natural. Pâinea de bună calitate este scumpă, nu are aditivi alimentari și are termen de valabilitate redus. Cu cât este mai lung termenul de valabilitate, cu atât produsul este mai conservat. Urmăriți numărul de E-uri pe care îl conține pâinea și cantitatea de sare sau zahăr. Consumul în exces al unui produs plin de E-uri, la care se adaugă și altele, că doar nu o să mâncăm pâinea goală, este cel puțin nesănătos pentru adulți și nociv pentru copii. Copiii pot dezvolta patologii digestive, cutanate și diverse alergii”, avertizează doctorul.

Soluția? Să ne întoarcem la origini

Doctorul Florin Bălănică a oferit și soluții pentru ca acest aliment de bază pentru români - pâinea - să iasă din zona pericolului pentru sănătate. Medicul propune întoarcerea la origini și folosirea grăsimilor animale. „Pâinea cu maia este gustoasă, sănătoasă, dar cu termen scurt de valabilitate. Nu crește forțat și poate fi consumată și de copii, și de adulți. O persoană cu o greutate normală poate consuma între 3-5 felii de pâine/zi, în prima parte a zilei, adică până în ora 14. O persoană supraponderală poate consuma una-două felii de pâine la micul dejun. Mâncarea de bună calitate face diferența între să- nătate și boală, iar prețul acesteia nu trebuie să fie unul mare. Este un principiu valabil pentru orice fel de aliment. Nu vă bucurați de ofertele alimentare, sunt primul pas catre patul de spital”, susține Bălănică.

Au același număr de calorii, dar calitatea diferă

Între pâinea albă și cea integrală, diferența în ceea ce privește numărul de calorii este nesemnificativă (pâinea albă are circa 265 calorii/100 g, iar cea integrală între 240 și 260/100 g, în funcție de producător). Cea care contează este calitatea caloriilor. Spre deosebire de pâinea albă, pâinea integrală conține fibre – substanțe nedigerabile esențiale în tranzitul intestinal, care previn și ameliorează constipația și reduc riscul de cancer de colon.

Aditivii periculoși din pâine

E160 - Beta-caroten - poate duce la o colorație galbenă a tegumentelor, la uscăciunea buzelor, mucoasei nazale și ochilor, iar pe timp îndelungat poate provoca afecțiuni ale pielii și ficatului, la copii căderea părului, afectarea oaselor, dureri de cap, vomismente și diplopie, iar la femeile gravide poate provoca malformații ale fătului, afectând în special sistemul nervos al acestuia.

E170 - Carbonat de calciu - Consumul cantităților prea mari poate cauza hipercalcemie, manifestată prin vomă, dureri abdominale, stare mentală alterată, iar pe termen lung prin probleme renale.

E200 - Acid sorbic – poate provoca reacții alergice

E223 - Metabisulfit de sodiu - conservant, poate provoca reacții alergice la persoanele sensibile la sulfiți, incluzând reacții respiratorii la astmatici, șoc anafilactic sau altfel de reacții alergice la persoanele sensibile

E300 - Acid ascorbic - este un agent antioxidant obținut din glucoză și care, în cantități mari, poate produce diaree, atacă smalțul dinților și formarea calculilor la rinichi.

E322 – Lecitină de soia - se obține din reziduurile lichide rămase după ce uleiul de soia crud trece printr-un proces de degomare (eliminarea rășinilor și gumelor). Este un deșeu care conține solvenți și pesticide și poate avea o consistență fie gumoasă, fie solidă, ca de plastic, folosit la conservarea alimentelor, mărindu-le termenul de valabilitate pe raft.

E330 - Acid citric - Este un compus organic, cristalin, fără culoare, care poate provoca dureri abdominale și poate ataca smalțul dinților. Acidul citric nu este recomandat în alimentația copiilor și nu trebuie consumate alimente ce conțin acid citric de către cei care au afecțiuni cardiovasculare sau renale, afecțiuni ale aparatului digestiv și diaree.