Editura Evenimentul si Capital

TENEBRELE unei EXECUȚII cu PUBLIC! Detalii EXPLOZIVE despre modul de OPERARE al DNA. Kovesi, CĂLĂUL unui PROCUROR respectat

Autor: | | 2 Comentarii | 5977 Vizualizari

Revocarea din DNA a procurorului Mihaiela Moraru Iorga continuă să fie unul dintre subiectele principale din justiție, modul în care procurorul a fost obligată să iasă din instituția anticorupție fiind încă în prim-plan. Chiar dacă fundamentul a fost un raport, conținutul acestuia și ordinele care l-au urmat au fost avizate atât de Procurorul General al României, Augustin Lazăr, cât și de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Numai că totul s-a desfășurat fără nicio verificare, fără ca Mihaiela Moraru Iorga să fie ascultată, fără să i se dea posibilitatea să se apere, susține sursazilei.ro.

Coincidența care face ca actul să pară unul de răzbunare a șefei DNA e acțiunea inițiată de Moraru Iorga, cu doar trei zile înainte, la Inspecția Judiciară pentru ancheta abuzivă dictată în interiorul Direcției după publicarea deja celebrei înregistrări a ședinței operative în care Kovesi cerea “decaparea” până la premier.

Concluziile sursei menționate sunt desprinse din documentele aflate în dosarul 6018/2/2017, în care Curtea de Apel București a decis suspendarea ordinului șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, de revocarea a Mihaielei Moraru Iorga. Dosarul se află acum, în faza de recurs, la Înalta Curte de Casație și Justiție, în “procedură de filtru” (nu i-a fost atribuit încă un termen de judecată). În paralel, pe 17 aprilie, la Curtea de Apel București (Secția Contencios Administrativ și Fiscal), vor începe dezbaterile în dosarul (9002/2/2017) în care Mihaiela Moraru Iorga cere anularea ordinului lui Kovesi.

Potrivit documentelor din dosarul ajuns pe masa judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), pentru a o îndepărta pe Mihaiela Moraru Iorga din DNA, Laura Codruța Kovesi a mințit în documente oficiale. L-a mințit pe procurorul general Augustin Lazăr, a mințit Secția pentru procurori a CSM, a mințit judecătorii. Curtea de Apel București demontează, însă, toate aceste minciuni, în cuprinsul deciziilor date în cauză.

Laura Codruța Kovesi a arătat, inclusiv în fața instanței, că ordinul de revocare a Mihaielei Moraru Iorga –pentru care șefa DNA a obținut avizul Secției pentru procurori a CSM – are la bază un referat întocmit de procurorul care a preluat dosarele “Microsoft” de la Mihaiela Moraru (identificat în dosarul din instanță prin procurorul “M” / Matei Adrian George – n.r.). Procurorul Matei nu și-a însușit, însă, conținutul referatului care – așa cum a fost depus și în cauza de la Înalta Curte – nu este semnat de acesta. De fapt, documentul nu poartă nicio semnătură.

Conținutul referatului nesemnat:

“Referat 27 iunie 2017/ La data de 24.04.2017, mi-a fost repartizat spre soluționare dosarul penal înregistrat la DNA – Secția de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție. Dosarul s-a format în urma disjungerii din dosarul ….înregistrat la DNA. Aspectele sesizate în denunțul formulat de Pescariu Dinu în dosarul nr. ….privesc aceleași fapte denunțate de numitul F…. la data de 25.11.2016, în dosarul înregistrat la DNA, dosar care se află în instrumentarea mea. Menționez că denunțul numitului Pescariu figurează ca fiind formulat la data de 14.10.2016, la aceeași dată fiind primit de procurorul de caz la dosarul nr….(dosar din care s-a disjuns și format dosarul privind aspectele sesizate de Pescariu Dinu). Având în vedere că denunțul formulat de Pescariu Dinu nu are rezoluția procurorului șef și nici nu figurează înregistrat în Registrul de evidență a actelor de urmărire penală și de supraveghere a acesteia este necesar a se stabili data exactă a formulării denunțului, în vederea aplicabilității/neaplicabilității dispozițiilor art. 292 alin. 2 față de Pescariu Dinu. Precizez că prin ordonanța din data de 25.04.2017 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de Pescariu Dinu sub aspectul săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență (art. 292 – faptă denunțată de Pescariu Dinu)“.

Explicația motivului pentru care procurorul Matei nu semnează referatul pe care s-a fundamentat ordinul de revocare semnat de Kovesi reiese din următoarele file ale dosarului de la ÎCCJ. Instanța Curții de Apel București a reținut că, de fapt, denunțul lui Pescariu din 14 octombrie 2016 nu a fost înregistrat de procurorul Mihaiela Moraru Iorga, pentru că nu era un denunț și nu avea valoare de probă în dosarul “Microsoft”. Era o fotografie a unei declarații scrise de Pescariu. În plus, autorii așa-ziselor infracțiuni erau alții decât cei indicați în referatul care a stat la baza ordinului de revocare.

Astfel, atât în documentele transmise Secției pentru procurori a CSM, cât și în dosarul aflat acum la ÎCCJ, Kovesi susține că denunțul formulat de Pescariu se referea la săvârșirea unei infracțiuni de trafic de influență de către V., respectiv, cumpărare de influență de către F.”. Iată ce reține, însă, instanța. “În realitate, denunțul lui Pescariu Dinu din 14.10.2016 (n.r. – așa-zisul denunț, pentru că, la acea dată, Pescariu nu s-a prezentat la DNA, ci i-a transmis procurorului Moraru Iorga, în format electronic, o fotografie a unei declarații a sa; prin urmare, respectiva fotografie nu putea fi considerată denunț și a fost completată, ulterior, cu o declarație dată de Pescariu, în fața anchetatorului, pe un formular – tip) nu comunică numele persoanei ce săvârșea traficul de influență, ci doar numele cumpărătorului de influență. De fapt, Pescariu, așa cum rezultă și declarația pe care a dat-o în dosarul…/P/2015 în fața procurorului Mihaela Moraru Iorga și-a denunțat propria cumpărare de influență și un trafic de influență săvârșit de o altă persoană decât V.”, se arată în dosarul aflat pe rolul ÎCCJ.

Aceste argumente au fost ridicate de Mihaiela Moraru Iorga, în fața instanței, fără ca documentele să se regăsească efectiv la dosarul din instanță. Ele se află sau ar trebui să se afle la DNA, în dosarul “Microsoft”, dat spre instrumentare procurorului Matei. Argumentele au fost sunt reținute, însă, de judecător din cel puțin două motive:

Un motiv legal: Pescariu trebuia să-și denunțe propria faptă pentru a scăpa de acuzația de trafic de influență. Astfel, Codul penal prevede la 292, alin. 2 că “în cazul infracțiunii de cumpărare de influență făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.”

Un motiv de ordin logic: DNA nu a pus documentele la dispoziția judecătorilor. De ce, dacă ele există?

În timpul procesului, judecătorii au admis cererea avocaților Mihaielei Moraru Iorga de la solicita DNA să pună la dispoziția instanței o ordonanță din 25 aprilie 2017, invocată de Kovesi în apărarea sa. DNA a susținut că, prin acea ordonanță, procurorul George Matei ar fi dispus nu doar continuarea urmăririi penale, ci și măsura preventivă a controlului judiciar față de Pescariu.

DNA nu a depus, însă, documentul, deși aceasta nu are caracter secret, atâta vreme cât ar fi trebui să-i fie prezentat inclusiv lui Pescariu, ceea ce nu s-a întâmplat.

Explicația pentru nedepunerea ordonanței în instanță este simplă: Kovesi minte din nou. Pe 25 aprilie 2017, nu s-a dispus control judiciar față de Dinu Pescariu. Așa cum reiese din documentele aflate la dosarul de la ÎCCJ, o astfel de măsură fusese dispusă împotriva lui Pescariu pe 10 aprilie 2017 (anunțată inclusiv printr-un comunicat de presă al DNA din 10 aprilie 2017 – n.r.), dar în legătură cu o altă acuzație adusă acestuia: instigare la abuz în serviciu.

Atât în referatul pe care Kovesi și-a construit ordinul de revocare a Mihaielei Moraru Iorga, cât și în fața instanței, șefa DNA a susținut că procurorul Mihaiela Moraru Iorga nu și-a informat șeful direct, pe procurorul șef al Secției de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție, în legătură cu denunțul lui Pescariu, astfel încât să se se formeze un nou dosar care să fie repartizat unui procuror. Instanța reține, însă, că procurorul șef al Secției, Marius Bulancea (fost consilier al Laurei Kovesi – n.r.) a fost informat.

Ce invocă Kovesi pentru revocarea Mihaielei Moraru și în instanță: “În data de 14.10.2016, avand în lucru dosarul penal nr.520/P/2015, reclamanta a înregistrat un denunț formulat de Pescariu D. cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de cumpărare și trafic de influență, aplicând rezoluția olografă “14.10.2016.Primit la dosarul 520/P/2015“, fără a înregistra acest denunț în Registrul de evidență a activității de urmărire penală și de supraveghere a acesteia (R-4) și fără a-l înainta procurorului-șef al Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție pentru a se forma un dosar distinct care să fie repartizat unui procuror”.

Ce reține instanța: “La data de 27 aprilie 2017, la solicitarea domnului procuror șef secție Marius Bulancea, în dosarul 520/P/2015 a dispus prin ordonanță disjungerea cu privire la faptele sesizate de martorul Pescariu. Nu a primit nicio explicație cu privire la faptul că acest dosar trebuia să ajungă la un alt coleg (…) “

Analizând toate probele din dosar, concluzia Curții de Apel București este aceea că motivele reale ale revocării Mihaielei Moraru Iorga din DNA sunt, de fapt, cu totul altele decât cele invocate de Kovesi prin ordinul de revocare. În plus, aceleași probe pun sub semnul întrebării și oportunitatea, și legalitatea procedurii prin care Moraru Iorga a fost revocată.

“Procedând la această analiză, instanța reține că operațiunile de revocare a reclamantei au fost declanșate (în 27.06.2017, prin întocmirea unui referatul în dosarul penal nr.202/P/2017 de către procurorul de caz și înaintarea lui către conducerea DNA) a doua zi după ce această a formulat o sesizare disciplinară privind fapte din interiorul DNA (26.06.2017) și chiar în ziua în care a solicitat CSM apărarea independenței sale (27.06.2016). Cu toate acestea, se observă că faptele imputate reclamantei erau cunoscute pârâtului (șefa DNA – n.r.) de cel puțin 2 luni (cel puțin din data de 27.04.2017 când denunțul formulat de Pescariu Dinu a fost disjuns de reclamantă din dosarul nr.520/P/2015, fiind format dosarul nr.202/P/2017), fără ca, între timp, acesteia să i se fi imputat ceva. În plus, potrivit susținerilor reclamantei, necontestate de pârâtă, disjungerea acestui denunț i-ar fi fost solicitată expres de către procurorul-șef al Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, rezultând deci că existența lui era cunoscută deja la acea dată (27.04.2017). Mai mult chiar, a doua zi după această disjungere, reclamantei i-a și fost prelungită detașarea în funcția de procuror-șef al Serviciului de combatere a macrocriminalitatii economico-financiare din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, din cadrul DNA-Structura centrală. Ca atare, împrejurarea că în intervalul 27.04.2017-26.07.2017, pârâtul (șefa DNA – n.r.) nu a întreprins niciun demers împotriva reclamantei, coroborată cu împrejurarea că aceste demersuri au fost declanșate imediat după formularea de către reclamantă a sesizării disciplinare din data de 26.07.2017, ridică semne de întrebare asupra motivelor reale, oportunității și legalității procedurii de revocare”.

În aceeași decizie, instanța arată că Secția pentru procurori a CSM era datoare să verifice dacă motivele invocate de Kovesi pentru revocarea Mihaielei Moraru Iorga sunt reale și dacă procedura revocării este legală și corectă. Potrivit instanței, rolul CSM nu este acela de a aviza pur și simplu tot ce solicită procurorul șef al DNA, ci de a oferi o garanție că acesta își exercită atribuțiile cu bună-credință.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Justiţie

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI