În numărul de ieri al ziarului nostru v-am prezentat prima parte a dramei care a lovit familia Cârstea din Ploiești. Este povestea tragică a lui Răzvan Florin, zis Grasu, un tânăr care a trăit prea puțin ca să-și împlinească visurile și prea zbuciumat ca să se bucure pe deplin de anii trăiți.

Tatăl său, judecător, a murit la o partidă de vânătoare pe când Răzvan avea 6 ani. Mama sa l-a crescut singură cum a putut mai bine. Din păcate, Răzvan a suferit de mic de tulburări psihice. A fost diagnosticat cu ADHD și tulburări bipolare. Asta nu l-a împiedicat să termine liceul și chiar să intre la facultate, la Petrol și Gaze în Ploiești, sprijinit tot timpul de mama sa. Anturajul din cartierul Malu Roșu avea însă să-i fie fatal. Copilărind printre traficanți de droguri și etnobotanice, Răzvan a picat în ispita consumului. Apoi a picat pe o razie a DIICOT-ului.

Mai avea câteva săptămâni până la majorat. Când a împlinit 18 ani, sfătuit de avocat și susținut de mama sa, a bătut palma cu DIICOT-ul și a devenit martor sub acoperire. Și-a luat rolul mult prea în serios, uneori riscând pe cont propriu. Se atașase prea mult de ofițerul coordonator și voia să îi dea acestuia cele mai tari dume din lumea traficanților, să-l ajute pe comisar să lichideze rețeaua de traficanți din cartierul lui.

Dar traficanții au aflat despre el. De la cine? Rămâne un mister. L-au bătut până în prag de comă, apoi l-au otrăvit. A scăpat prima dată când a fumat țigara otrăvită. Doza de otravă a fost prea mică, iar el avea o constituție de uriaș. A doua oară însă traficanții au nimerit doza letală. Răzvan a tras din țigară și i-au explodat plămânii. A fost lăsat în spatele unui bloc să agonizeze până și-a dat duhul. Medicul de pe Ambulanța chemată la fața locului de către un martor a constatat decesul fără a mai aplica protocolul de resuscitare.

Din cauza vânătăilor căpătate cu ocazia bătăii, doctorul a crezut că-i mort de multă vreme. În episodul de azi încercăm să reconstituim ultimele clipe din viața lui Răzvan și sperăm să provocăm răspunsuri la întrebările care nu au primit răspuns până acum.

 

Ultimele două ore din viața lui Răzvan

Am pornit pe firul poveștii în încercarea de a reconstitui ultimele ore din viața lui Răzvan „Grasu” Cârstea din ziua fatidică de 2 martie a acestui an (dintr-o greșeală de redactare, în primul episod a apărut data de 2 februarie). Cum v-am prezentat în episodul trecut, Răzvan parcă a presimțit că ceva rău se va întâmpla în acea zi. A dormit agitat, a fost trist și ca niciodată, a rugato pe mama lui să-l însoțească „la o treabă”. Mama l-a refuzat. I-a spus să termine repede ce are de făcut și să vină acasă ca să lucreze la un proiect pentru facultate. La ora 15, cei doi s-au despărțit. Doamna Roxana avea să îl fi văzut pentru ultima dată în viață pe fiul său.

 

A fost văzut cu cel care a încercat să-l mai omoare o dată

Reconstituirea celor petrecute în următoarele două ore este importantă pentru că ar putea rezolva controversele pe tema orei morții lui Răzvan. Nu știm pe unde a umblat Grasu aproximativ o oră, dar am aflat că la ora 16.10 era încă în viață. S-a întâlnit cu un unchi al mamei sale caruia i-a cerut 10 lei, pe care i-a și primit. Apoi s-a întâlnit cu Bogdan Oprea, cel care i-a dat „cuiul otrăvit” la Balif, în urmă cu vreo 3 săptămâni. Atunci când făcuse spume la gură și era aproape să moară. Cei doi au fost văzuți mergând împreună prin cartier. În jurul orei 16.45, Bogdan Oprea a fost văzut plecând precipitat dintre blocuri, din spatele măcelăriei de pe Strada Vitejilor din Malul Roșu. Un loc ascuns, unde umblă puțină lume. În jurul orelor 17.00, Răzvan a fost găsit, întins pe spate și fără mișcare în fața scării din spatele blocului nr 108. L-a găsit un locatar, Valentin Tudorache, care se întorcea de la serviciu. A sunat imediat la 112. Conform Ambulanței, ora apelului a fost 17.12. La 17.15 (conform Ambulanța) a sosit o mașină a Ambulanței Prahova. Medicul nu i-a făcut manevre de resuscitare, declarându-l decedat.

Din cauza vânătăilor, cei de la Ambulanță au crezut că e mort de mult

Martorul Valentin Tudorache ne-a declarat în exclusivitate. „În jur de ora 17.00 l-am găsit. Am sunat la 112. Era căzut în afara scării, chiar lângă ușă. Era încremenit, cu fața în sus, avea degetele întinse ca și cum ar fi suferit ceva. Nu avea spume la gură, nu avea nimic. Cei de la Ambulanță i-au pus niște plasturi pe el, după care l-au declarat mort. Au chemat Poliția. Nu i-au făcut nimic, nicio procedură de resuscitare. După incident pe mine m-au chemat o singură dată pe Oilor (secția de poliție) și am dat declarație. Nu m-au întrebat nimic despre intervenția celor de la Ambulanță”.

 

N-a mai fost resuscitat

Am sperat că este o eroare, o greșeală de percepție sau că, din cauza emoțiilor, martorul nu a observat momentul intervenției celor de la Ambulanță. Așa că l-am sunat pe doctorul Nicolae Daniel, directorul Ambulanței Prahova. Din păcate, acesta mi-a confirmat telefonic că nu s-au făcut manevre de resuscitare deoarece victima prezenta semne cianotice. Adică era vânăt. Același răspuns l-a primit oficial și mama lui Răzvan de la Ambulanța Prahova. Că nu s-au făcut manevre de resuscitare pentru că părea mort de aproximativ 2 ore. Nu avea puls, nu respira și prezenta petesii, adică vânătăi. Într-adevăr, Răzvan era vânăt pentru că încă purta semnele bătăii pe care o primise. Era vânăt rău, mai ales în zona capului. Il bătuse Zarovschi „până l-au durut mâinile”. Dar Răzvan nu zăcea de mai mult de 30 de minute. Ce i-a împiedicat atunci pe cei de la Ambulanța Prahova să bage oxigen în el? Ce i-a oprit să-i aplice protocolul de resuscitare? Acel protocol care presupune să faci victimei toate manevrele de readucere la viață, timp de 45 de minute sau mai mult dacă există șanse. Ca să mă fac înțeles, chiar și unui înecat, găsit după câteva ore pe fundul apei, i se aplică protocolul de resuscitare. Doar dacă nu mai are cap sau este sfârtecat, cu răni incompatibile cu viața, atunci nu se aplică protocolul. Dar Răzvan a fost declarat mort de îndată iar acestei situații nu-i poate răspunde decât o anchetă serioasă.

 

Ar fi putut fi readus la viață?

Trupul lui Răzvan a zăcut pe asfalt timp de trei ore până să fie trimis la Morgă. Mătușa lui, care a mers la fața locului pentru identificare deoarece mama sa nu a fost în stare, spune că la ora 20.00, la Morga, trupul era cald încă. Dar plin de vânătăi. De aceea i-a și rugat pe cei de la IML să nu-i facă încă autopsia, în speranța disperatului, că poate o să se treazească. Cei de la Ambulanță, în răspunsul lor către familie, spun că trupul era rece cadaveric încă de când l-au găsit. Cine minte, cine a greșit? Întrebările așteaptă răspunsuri: cum de a fost declarat mort pur și simplu, fără nicio manevră de resuscitare? Ar fi putut fi readus la viață Răzvan? Cum de nici până la această dată, după jumătate de an, nu există un raport medicolegal? Ce otrăvuri i-au cauzat moartea lui Răzvan Cârstea? Și cum de nu a reușit DIICOT-ul să-l protejeze, în condițiile în care Răzvan era colaborator al instituție?

 

Hodorkova și eliberat

Recapitulând, știm că Răzvan era viu la ora 16.15. Știm că la 16.45 Bogdan Oprea ieșea dintre blocuri, din spatele măcelăriei unde a murit Răzvan. La orele 17.00, Răzvan a fost găsit de către un locatar, iar la 17.15 o ambulanță venea la fața locului. Fără manevre de resuscitare, a fost declarat mort. După 3 ore a fost dus la IML pentru autopsie în timp ce rudele încă sperau ca el să se trezească. Pentru că avea trupul cald. Conform certificatului de deces, Răzvan a murit pentru că a suferit o insuficență cardiacă și respiratorie cauzată de un edem pulmonar. Edem provocat de o țigare otrăvită a cărei doză nu a mai fost greșită de data aceasta. Traficanții de droguri din Malul Roșu își atinseseră scopul. Omul DIICOT-ului era mort.

 

Cu toate că există un martor al premeditării, crima încă e considerată „moarte suspectă”

Investigația se află de jumătate de an la „morți suspecte”, la procurorul Eduard Stafie. Moartea lui Răzvan încă nu a fost declarată oficial ca fiind crimă. Cu toate că Bogdan Oprea a recunoscut că i-a dat țigara otrăvită. Mărturia lui apare chiar și în rechizitoriul lui Zaroschi din dosarul de trafic de droguri.

În declarația de martor a lui Oprea, el zice că a primit țigara, cu titlu gratuit, de la Zaroschi, pentru consum. Și mai zice că în urma consumului, lui i s-a făcut rău, iar Răzvan Cârstea a decedat. Măcar și pentru această declarație și dosarul ar fi trebuit să treacă de stadiul „moarte suspectă” și să ajungă măcar la „omor din culpă”. Dacă nu direct la „crimă cu premeditare”.

Așa susține un martor care a asistat la momentul premeditării. El a dat declarație de bună voie la Poliția Municipală în fața polițistului Petre Burlacu, care anchetează cazul. Apoi, a fost și la Inspectoratul Județean, unde a dat aceeași declarație. A mărturisit că a fost de față când Zaroschi și Oprea au decis să-l omoare pe Răzvan cu țigara otrăvită. A cerut protecție pentru că viața îi era amenințată. Nu a primit protecție și nu a fost luat în seamă, așa că a plecat din țară, undeva în vest. Asta după ce a stat ascuns în casă câteva luni, de frică să nu fie omorât precum Răzvan.

 

DIICOT a trimis o coroană de flori la înmormântare

La înmormântarea lui Răzvan s-au întâmplat câteva lucruri de luat în seamă în cazul în care cineva se va decide să ancheteze serios cazul. Mai întâi a fost Zaroschi, cel care îl bătuse pe Răzvan până în pragul comei și cel care i-a trimis țigara otrăvită prin intermediul lui Oprea Bogdan. Zaroschi i-a spus mamei lui Răzvan că țigara nu a fost de la el ci de la traficantul din Brăila, Ramtsy, și că el n-are niciun amestec.

La momentul înmormântării, Zaroschi încă nu era în arest la domiciliu așa că a stat alături de comisarul Sergiu Vieru de la DIICOT. Pentru că da, DIICOT-ul a fost prezent la înmormântarea lui Răzvan Grasu și a trimis o coroană funerară. Comisarul Vieru a plâns două ore pe umărul mamei lui Răzvan. I-a declarat că dacă el nu va face dreptate, nimeni nu o va mai face. Dar, ciudat, l-a apărat pe Oprea. A susținut că și acesta este o victimă. Și că ce ar fi trebuit, să moară amândoi în scara blocului ?! Dar Bogdan Oprea nu mai „fuma” de ceva vreme sau cel puțin așa se lăuda celor din jur. Și atunci se pune întrebarea de ce a declarat că i s-a făcut rău și de ce ar fi fost considerat și el o victimă?

 

Probele au dispărut de la locul faptei

La locul faptei nu a fost găsit niciun chiștoc de țigară care să poată fi considerat probă. Ceea ce duce la concluzia că țigara care i-a provocat moartea lui Răzvan a fost luată de cineva. Iar acel cineva, a luat chiștocul după ce l-a văzut pe Răzvan căzând din picioare și agonizând. A luat proba și a plecat fără să sune la Ambulanță. Bogdan Oprea a fost văzut plecând dintre blocurile unde s-a întâmplat tragedia în jurul orei 16.45. Conform martorilor, s-a întâlnit cu Zaroschi într-o stație de autobuz.

Împreună au sunat-o pe mama lui Răzvan, spunându-i acesteia că Răzvan îi sună pe ei iar ei nu vor să-i răspundă ca să nu aibă probleme. Însă Răzvan nu avea telefon mobil pentru că i-l confiscase mama lui. În realitate cei doi verificau dacă se aflase despre moartea lui Răzvan și își construiau un alibi. Sunt fapte, probe și declarații despre care ar fi trebuit să se țină cont în anchetă.. Dar ancheta stă pe loc de jumătate de an.

 

De 6 luni, se așteaptă rezultatul toxicologic

Conform surselor judiciare din Ploiești, dosarul pentru bătaie ar fi trebuit conexat cu dosarul de moarte suspectă. Iar rezultatele toxicologice ale laboratorului criminalistic ar fi trebuit să fie la dosar. Însă rezultatul medico-legal nu este gata nici până azi.

Mama lui Răzvan a predat anchetatorilor o țigară cu etnobotanice pe care a găsit-o în buzunarul unui sacou al băiatului său. Fusese „achiziționată” de băiat de la gruparea Zaroschi-Ramtsy și urma să o predea celor de la DIICOT ca probă că pe piață se vinde otravă. Nu a mai apucat, iar mama lui vrea să demonstreze acum că ce cumpărase Răzvan de la traficanți este din aceiași sursă cu ceea ce l-a omorât. Însă nimeni n-o bagă în seamă.

 

Întrebări care își așteaptă răspunsuri

Vraiștea care domnește la DNA Ploiești s-a clonat și în celelalte instituții din oraș. DIICOT-ul va trebui să explice de ce a racolat un copil bolnav psihic și de ce nu i-a oferit protecție atunci când au fost avertizați că viața acestuia este în pericol.

Parchetul Prahova trebuie să explice cum de a trebuit să fugă din țară un martor al unei crime cu premeditare. Poliția trebuie să explice de ce nu a înaintat dosarul pentru bătaia către Parchet și de ce încă așteaptă să-i fie solicitat acest dosar de către procuror. Și cum de nu a fost luată în calcul declarația martorului care a mărturisit premeditarea crimei.

Iar judecătorii din Prahova trebuie să explice de ce oameni acuzați de trafic de droguri și alte nenorociri sunt lăsați în arest la domiciliu. Acolo unde nu-i supraveghează nimeni și unde își văd mai departe de vânzarea de droguri și de violențe.

Nu în ultimul rând, cei de la Ambulanța Ploiești trebuie să explice cum de l-au declarat mort pe Răzvan fără a-i face vreo manevră de resuscitare. Iar cei de la Protecția Internă din Poliție (DGIPI) trebuie să afle cine l-a turnat pe Răzvan traficanților. Un cerc vicios care sperăm, să se spargă, măcar și pentru simpla alinare a unei mame care caută răspunsuri și a unui suflet zbuciumat de copil ce-și merită liniștea.