Diana Buzoianu: Cel mai important proiect pentru România este să curăţăm corupţia

Diana Buzoianu: Cel mai important proiect pentru România este să curăţăm corupţiaDiana Buzoianu. Sursă foto: Facebook

Lupta împotriva corupţiei din instituţiile statului reprezintă una dintre cele mai importante priorităţi pentru România, consideră ministrul interimar al Mediului. Diana Buzoianu a declarat că fenomenul corupţiei afectează toate domeniile importante ale statului, inclusiv mediul, sănătatea şi energia.

„Sincer, eu cred că cel mai important proiect pe mediu, dar şi cel mai important proiect pentru România este să curăţăm corupţia din instituţii”, a declarat Diana Buzoianu, pentru Agerpres.

Diana Buzoianu: „Problemele sunt determinate de corupţie”

Ministrul interimar al Mediului a susţinut că multe dintre problemele existente în sistemele publice sunt generate de corupţie.

„Problemele cele mai mari pe care le-am avut pe mediu, problemele cele mai mari pe care le avem pe sănătate, problemele cele mai mari pe care le avem pe energie, pe absolut toate domeniile sunt determinate de corupţie”, a afirmat aceasta.

Diana Buzoianu a mai declarat că lupta anticorupţie reprezintă unul dintre proiectele importante ale mandatului său. Aceasta a vorbit şi despre reorganizarea Romsilva şi investiţiile în infrastructura de baraje.

„Faptul că am reuşit să punem record de bani pentru baraje anul acesta este, de asemenea, un proiect de suflet", a declarat ministrul interimar al Mediului, adăugând că proiectele începute în ultimele luni „vor ajuta România în anii următori”.

Diana Buzoianu a anunțat că Barajul Leşu va intra în etapa de reumplere după 12 ani

În judeţul Bihor au fost prezentate vineri lucrările de modernizare realizate la acumularea Sălard şi începerea procesului de reumplere controlată a Barajului Leşu, după 12 ani.

„Finalizarea acumulării Sălard şi reluarea acumulării apei la Leşu, după 12 ani, marchează rezultate concrete ale investiţiilor din PNRR în infrastructura de apă. Vorbim despre proiecte care cresc siguranţa comunităţilor, reduc riscul la inundaţii şi aduc sistemul de gospodărire a apelor la standarde moderne, inclusiv prin digitalizare şi monitorizare în timp real. Sunt, de altfel, singurele investiţii finalizate până acum prin PNRR în sectorul de apărare împotriva inundaţiilor, ceea ce le face cu atât mai importante”, a declarat ministrul Mediului, Diana Buzoianu.

La eveniment au participat viceprim-ministrul Tánczos Barna, directorul general al Administraţiei Naţionale „Apele Române”, Dragoş Cazan, prefectul judeţului Bihor, Marcel Dragoş, directorul Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri, Sándor Pásztor, precum şi reprezentanţi ai administraţiei publice centrale, regionale şi locale.

Barajul Leșu

Barajul Leșu. Sursă foto: Facebook

Investiţie de peste 22 de milioane de lei la acumularea Sălard

Potrivit Ministerului Mediului, acumularea Sălard, realizată de Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, este singurul polder din România finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Investiţia, de peste 22 de milioane de lei, a vizat modernizarea infrastructurii hidrotehnice, consolidarea digurilor, refacerea echipamentelor şi implementarea unor sisteme digitale de monitorizare şi control. Proiectul a inclus amenajarea unei zone umede de 6 hectare, precum şi integrarea unor soluţii GIS şi imagini satelitare pentru monitorizarea ecosistemelor acvatice.

Ministerul Mediului a anunţat că lucrările au presupus refacerea golirii de fund şi a turnului de manevră, realizarea unui deversor de acces şi amenajarea canalelor şi drumurilor tehnologice necesare exploatării în siguranţă a acumulării.

Instituţia a transmis că sistemele digitale permit monitorizarea în timp real a nivelurilor de apă şi o administrare mai eficientă a resurselor, în contextul fenomenelor hidrologice extreme.

Lucrările la Barajul Leşu au ajuns la 65%

În paralel, la Barajul Leşu, lucrările de reabilitare au ajuns la aproximativ 65% execuţie, iar vineri a început procesul de reumplere controlată a acumulării, primul de acest tip din ultimii 12 ani. Procesul se desfăşoară etapizat şi presupune acumularea a până la 5 milioane de metri cubi de apă, aproximativ 15% din capacitatea totală a lacului. Scopul este verificarea comportamentului structural al barajului şi al echipamentelor modernizate.

Pe şantier sunt în desfăşurare lucrări de impermeabilizare a paramentului amonte, consolidare a barajului şi implementare a unui sistem de monitorizare prin fibră optică. Totodată, sunt modernizate sistemele de control şi alarmare prin integrarea unui sistem SCADA, sunt reabilitate drumurile de acces şi sunt implementate măsuri de protecţie a mediului, inclusiv o scară de peşti şi insule plutitoare pentru colectarea deşeurilor.

Ministerul Mediului a anunţat că peste 100 de muncitori şi specialişti lucrează pe şantierul de la Leşu.

Investiţie de peste 206 milioane de lei

Potrivit Ministerului Mediului, investiţia totală de la Barajul Leşu depăşeşte 206 milioane de lei şi urmăreşte creşterea siguranţei în exploatare, reducerea riscului la viituri şi asigurarea rezervelor de apă în perioadele de secetă.

Proiectul include lucrări de reabilitare structurală, modernizarea sistemelor de control şi alarmare, implementarea unor soluţii de monitorizare prin fibră optică şi măsuri pentru protecţia mediului.

1
2