Din martie, peste 1.072 de refugiați în căutare de azil politic, mulți dintre ei sirieni, au fost lăsați în largul mării de oficialii greci în cel puțin 31 de ocazii separate, conform unei analize a New York Times, bazată pe dovezi primite de la mai mulți avertizori de integritate independenți, cercetători și oficiali ai pazei de coastă a Turciei.

Dintre acești supraviețuitori, au fost intervievați cei care au fost abandonat în 5 dintre ocazii, iar dovezi video din toate cele 31 de expulzări au fost, de asemenea, studiate.

„A fost inuman”, a declarat Najma al-Khatib, o profesoară originară din Siria, care spune că oficiali ai statului grec, mascați, au luat-o pe ea și pe alte 22 de persoane, inclusiv doi bebeluși dintr-un centru de detenție din insula Rhodos, în data de 26 iulie, și i-au abandonat pe timpul nopții pe o plută fără cârmă și fără motor. Acolo au stat până au fost salvați de paza de coastă turcă.

„Am fugit din Siria de frica bombardamentelor, dar când mi s-a întâmplat asta, mi-am dorit să fi murit lovită de o bombă”, a declarat al-Khatib.

„Unde să ne mai ducem?”

Najma al-Khatib, povestindu-și supliciul jurnaliștilor New York Times, a spus că a intrat în Turcia în noiembrie 2019 cu cei doi copii ai săi, cu vârste de 14 și 12 ani, fugind de avansul armatei siriene. Soțul său, care era deja în Turcia de mai multe săptămâni, a murit de cancer.

Cu puține oportunități în Turcia, familia a încercat să ajungă în Grecia de trei ori cu ajutorul unei bărci. Prima oară, în mai, contrabandistul care trebuia să îi ajute să intre în țară nu a mai apărut. A doua oară, în iunie, a fost interceptată de autoritățile din Grecia care au întors-o în apele teritoriale ale Turciei.

La a treia încercare, în 23 iulie, au ajuns în insula Rhodos. Acolo au fost arestați de poliția greacă și duși într-un centru de detenție improvizat. Cu ajutorul unei filmări, reporterul NYT a identificat locul în care este amplasat acest centru de detenție și l-a vizitat.

În 26 iulie, polițiștii greci i-au urcat într-un autobuz și le-au spus că vor fi duși în Atena. În loc, ei au fost duși de alți oficiali greci, mascați de această dată, în două ambarcațiuni care i-au dus în larg și i-au lăsat în mijlocul mării pe două plute.

Printre valuri puternice, grupul, care includea doi bebeluși, a trebuit să scoată apa constant din ambarcațiune pentru a nu se răsturna sau scufunda. Ulterior, au fost salvați de paza de coastă turcă, conform unui raport al acesteia, care include o fotografie cu al-Khatib în timp ce părăsește barca.

Feras Fattouh, un alt refugiat din Siria, tehnician de radiologie în vârstă de 30 de ani, spune că a fost arestat de poliția greacă în 24 iulie în Igoumenitsa, un port din vestul Greciei. El spune că locuia legal în Grecia din noiembrie 2019 și a demonstrat acest lucru cu acte și documente. După arest, Fattouh a fost jefuit și dus la aproximativ 640 de kilometri depărtare de granița turcă, înainte de a fi urcat într-o barcă împreună cu alți 18 migranți și trimis pe râu în Turcia. Soția și fiul său au rămas în Grecia.

„Sirienii suferă în Turcia. Suferim în Grecia. Unde să ne mai ducem?”, a spus Fattouh după ce a povestit supliciul prin care a trecut.

Guvernul grec neagă că ar comite ilegalități

Expulzările de refugiați sunt interzise de legea internațională. Ele sunt cea mai directă și mai susținută încercare a unei țări europene de a bloca migrația maritimă folosind forțe de ordine de la început crizei migranților din 2015, când Grecia devenise principalul centru prin care migranții și refugiații intrau în Europa.

Guvernul grec a negat că ar fi fost vorba de vreo ilegalitate: „Autoritățile din Grecia nu se angajează în activități clandestine. Grecia are un istoric de respectare a legii internaționale, a convențiilor și protocoalelor. Acesta include și tratamentul corespunzător pentru refugiați și migranți”, a spus Stelios Petsas, purtătorul de cuvânt al guvernului grec.

Din 2015, țări europene precum Grecia sau Italia s-au bazat pe guvernele turc sau libanez pentru a îi muta pe refugiați. Diferența, acum, este că Grecia a început să ia măsuri de una singură, spun cercetătorii și avertizorii de integritate.

Spre exemplu, oamenii sunt, de multe ori, obligați să urce în ambarcațiuni cu problem și lăsați să plutească spre granița dintre apele teritoriale ale Greciei și Turciei. Alții sunt lăsați în propriile ambarcațiuni să plutească în gol după ce oficialii greci le-au dezactivat motoarele pentru a le opri întoarcerea.

„Aceste acțiuni sunt total ilegale în toate aspectele lor sub legea internațională și europeană. Este un dezastru umanitar”, a spus profesorul Francois Crepeau, expert în lege internațională și fost raportor special pentru drepturile migranților la ONU.

Refugiații, prinși între conflictul dintre Grecia și Turcia

Grecii au avut o atitudine înțelegătoare față de migranți, însă după o jumătate de deceniu în care ajutorul primit din partea altor țări europene a fost minimal, iar insulele au început să se umple de refugiați, aceștia au schimbat foaia.

De la alegerile de anul trecut, în care un nou guvern conservator al premierului Kyriakos Mitsotakis a venit la putere, Grecia a început să ia măsuri mult mai dure împotriva migranților, majoritatea refugiați din cauza războiului civil din Siria. Măsurile dure vin și pe fondul tensiunilor cu Turcia, țară care a fost și ea o destinație importantă a refugiaților.

Grecii sunt de părere că Turcia a încercat să transforme criza refugiaților într-o armă pentru a pune presiune pe Europa. Tensiunile cresc și pe fondul unor contre în cele două țări în ce privește resurse strategice din Mediterana de Est.

Timp de mai multe zile la sfârșitul lunii februarie și începutul lunii martie, autoritățile turce au escortat îndeaproape la granița cu Turcia, în autocare, mii de migranți, în încercarea de a porni o confruntare.. Cel puțin un refugiat sirian a fost îmușcat, iar alte sute au fost expulzați de atunci.

Experții spun că acțiunile guvernului grec au devenit sistematice și coordonate pe perioada pandemiei. Dreptul de azil le-a fost refuzat sutelor de migranți, chiar și după ce au ajuns pe teritoriu european. Le-a fost, de asemenea, interzis dreptul de a contesta decizia în instanță.

„Coronavirusul a reprezentat o fereastră de oportunitate pentru a închide granițele naționale pentru toți cei indezirabili”, a adăugat profesorul Francois Crepeau, relatează New York Times.