Vineri, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc un nou termen din dosarul penal numărul 1692/1/2017, în care sunt judecați patronul grupului de firme Interagro, Ioan Nicolae, fostul ministru al economiei, Adriean Videanu, doi foști secretari de stat din Ministerul Economiei, Viorel Pleașcă și Dan-Victor Alexandru, un fost director din același minister și președinte al CA Romgaz, Ioana Apan, un fost director Romgaz, Apar Kramer, precum și alți angajați ai firmei Interagro, inclusiv compania Interagro în sine.

În total este vorba despre 12 inculpați, trimiși în judecată de către procurorii DIICOT sub acuzația de constituire de grup infracțional organizat. Conform rechizitoriului, inculpații s-ar fi constituit într-un grup infracțional condus de Ioan Nicolae împreună cu un angajat al său și un director din Romgaz la care au aderat pe parcurs și alte persoane, inclusiv demnitari cu putere de decizie, pentru a obține gaze naturale din producție internă la prețuri mult mai mici decât prețul pieței cu scopul de a delapida societatea de stat Romgaz.

Conform anchetatorilor, Ioan Niculae ar fi efectuat demersuri la nivelul conducerii Ministerului Economiei, acţionar majoritar la Romgaz SA, pentru a obţine ordine şi memorandumuri în încercarea de a se crea o aparenţă de legalitate. Interagro ar fi beneficiat de gaze ieftine, la un preț reprezentând 1/3 și 1/4 din prețul pieței în detrimentul altor consumatori similari.

Adriean Videanu și Ioana Apan, prezenți la tribunal

Ședința completului de 3 judecători a început la ora 09.00. În sală au fost prezenți doar doi inculpați, Adriean Videanu și Ioana Apan. Ceilalți au fost reprezentați de avocați. Spre deosebire de multe alte procese unde  companiile statului nu-și trimit avocații , la acest proces a fost prezentă avocata companiei Romgaz, constituită ca parte civilă.  Printre apărători am remarcat nume grele ale baroului, Maria Vasii, Eliza Ene Corbeanu, Liviu Dăscălescu, Alexandru Șerban. Alți doi  avocați  și-au adus inclusiv rezerve, colegi mai tineri pe care, la un anumit moment dat, i-au lăsat, în substituire. Cei care au ales să înceapă weekendul mai devreme au plecat din sală cu încuviințarea președintei de complet, însă nu înainte de a lăsa locțiitorilor lista de întrebări pentru martori și indicații precise.

Pe hol, în afara sălii, așteptau să fie audiați șase martori, toți propuși de apărare și în special de fostul ministru Adriean Videanu. Martorii, nume grele  cândva în economia românească. Victor Cazana, fost președinte al Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSI), Ioan Rus, fost director general Transgaz, Marius Stroia, fost director al Dispeceratului național de Gaze, Marian Țurlea, fost director de cabinet al ministrului Videanu, dar și doi angajați din top managementul Interagro, Viorel Bărac fost director general și Adriana Gută, fost director economic al companiei.

Audierea martorilor a durat 4 ore. Primul audiat a fost Viorel Bărac, fostul director general al grupului Interagro. El s-a numărat printre oamenii de bază ai lui Ioan Nicolae, fiind tras de acesta în mai mute dosare penale, unele soldate chiar cu condamnări. În ciuda vârstei, Bărac a răspuns coerent întrebărilor venite de la instanță, procuror și apărători. El a explicat circuitul gazelor ieftine primite de Interagro de la Romgaz și cum ajungeau în cele 6 combinate de producere a îngrășămintelor deținute tot de omul de afaceri Nicolae. Întrebat ce se întâmpla cu îngrășămintele, fostul director general a declarat că în proporție de 70% mergeau la export și doar 30% ajungeau în agricultura românească.

De asemenea a mai explicat, la cererea instanței, relația dintre Interagro și Romgaz și dintre Interagro și combinatele din grup. Conform declarației, Interagro era consumator intreruptibil al Romgaz în timp ce combinatele de îngrășăminte erau doar prestatori de servicii pentru Ineragro, fără drept de proprietate asupra gazelor sau a produsului finit. De fapt, toată audierea de azi s-a învârtit în jurul termenului de consumator întreruptibil și dacă a avut sau nu această calitate Interagro în relația cu furnizorul Romgaz. Martorul și-a încheiat declarația după aproximativ 45 de minute și a cerut să fie lăsat să plece. Pentru că nu s-a opus nimeni din sală, instanța i-a încuviințat.

Al doilea martor audiat a fost fosta directoare economică a companiei Interagro, Adriana Guță. Acum nu mai lucrează în companie, s-a pensionat încă din 2012. Când a început să vorbească, președinta instanței a întrerupt-o, un pic îngrijorată. “Vă simțiți bine, doamnă?”, a întrebat-o judecătoarea. Martora avea o voce tremurândă și stinsă care abia se auzea în sală. Probabil că și din această cauză, cei prezenți au început să vocifereze, fără legătură cu persoana de la pupitru. Discutau între ei, fiecare cu fiecare. A fost momentul în care șefa completului a întrerupt declarația martorei și s-a adresat celor din sală. ”Dacă se mai vorbește în sală voi suspenda ședința ca să puteți să vă rezolvați toate problemele și să putem să continuăm în liniște”, li s-a adresat aceasta celor din sală. Imediat s-a așternut liniștea și audierea a putut să continue. Au urmat întrebările tehnice, legate de contracte, la care fosta directoare a răspuns cu ezitări.

De mai multe ori a susținut că nu își mai amintește cele întâmplate în urmă cu  aproape 15 ani, însă a confirmat că își menține toate declarațiile date de-a lungul timpului pe parcursul urmăririi penale. Două aspecte mi-au reținut atenția din declarația acestui martor. Unul ar fi cel legat de destinația îngrășămintelor. Martora a susținut spusele fostului director general, și anume că o parte semnificativă pleca la export, însă a precizat că numai după ce era acoperit întreg necesarul din agricultura românească. Piața internă reprezenta prioritatea. Procuroarea de ședință a mai întrebat dacă Interagro, cu surplusul de îngrășăminte, subvenționa producătorii agricoli români, dându-le marfă fără plată. De parcă acest lucru ar fi fost ceva rău. Al doilea aspect este răspunsul la această întrebare și anume că toată conducerea se agita să nu fie oprită producția, să nu fie arse gazele în gol, ci să se producă îngrășăminte. “Oprirea și repornirea unui combinat costa milioane de dolari”, a spus martora. A mai răspuns la câteva întrebări care au produs mulțumire în rândul avocaților apărării. Apoi a semnat declarația și a părăsit sala.

Marian Țurlea, fostul director de cabinet al ministrului Adriean Videanu, a fost al treilea martor. El a recunoscut de la început că are o relație de prietenie cu Videanu, că au fost colegi de liceu și de facultate. Țurlea a fost întrebat despre atribuțiile sale în cadrul Ministerului Economiei și dacă l-a văzut vreodată pe Ioan Nicolae în minister sau în biroul ministrului. Martorul a negat vehement. Despre atribuții, acesta a declarat că ministrul delegase numirile în CA-urile companiilor în care ministerul avea participații către secretarii de stat, iar el, în calitate de director de cabinet era cel care aproba sau refuza propunerile. Uimită, președinta instanței nu s-a putut abține și a întrebat:”Dar ce pregătire aveți dumneavoastră?”  “Sunt inginer”, a răspuns Țurlea. “Ce fel de inginer?” a insistat judecătoarea. “Inginer de transporturi”, răspuns fostul șef de cabinet al ministrului Videanu.

Audierile au continuat cu cei 3 foști reprezentanți ai statului, Ion Rusu, Victor Cazana și Marius Stroia. Toți trei au ocupat funcții importante în aparatul subordonat Ministerului Economiei de la acea vreme și au fost propuși ca martori de către Adriean Videanu. Mărturiile celor trei au fost de ordin tehnic și au încercat să lămurească instanța cu privire la legalitatea și necesitatea contractelor de gaze ieftine  de care a beneficiat Ineragro la acea vreme. Doar că exercițiul vorbirii le-a atras de mai multe ori apostrofări din sală, de la avocații apărării. Chiar dacă cele declarate de martori ar fi trebuit să le fie favorabile inculpaților, din cauză că de multe ori exprimarea a lăsat de dorit putând duce la interpretarea greșita de către instanță a răspunsurilor, avocații apărării au intervenit vocal. “Spune domnule că așa scrie în lege!” sau “E lege, așa e legea!”, au strigat avocații în momentul în care martorii s-au poticnit în a explica unele decizii luate la acea vreme.

Ședința s-a încheiat după patru ore cu o solicitare a avocatei Maria Vasii, cea care îl reprezintă pe Ion Nicolae. Aceasta a cerut instanței să ceară lămuriri de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la practica europeană în privința discounturilor  la gaze primite de producătorii din petro-chimie care au fost declarați consumatori întreruptibili și care au suferit opriri la livrarea de gaz. Avocata a susținut  că discounturile primite de Interagro de la Romgaz se încadrează în practicile UE. Instanța a cerut opinia celor din sală. Procurorul DIICOT și reprezentantul Romgaz s-au opus, alți doi avocați au susținut, iar ceilalți au lăsat la aprecierea instanței.

Președinta completului de judecată, după o deliberare în șoaptă cu colegele din prezidiu, a anunțat că rămâne în pronunțare pe solicitarea inculpatului Ion Nicolae și a acordat un nou termen pentru data de 29 aprilie. Avocatul Liviu Dăscălescu a rugat instanța să dea mai multe termene în avans, așa cum instanța o mai făcuse, tocmai pentru a îi ajuta pe avocați să-și stabilească agenda pe un termen mai lung. Președinta instanței le-a cerut avocaților să urmărească portalul ÎCCJ pentru a afla decizia cu privire la solicitarea lui Ion Nicolae făcută prin intermediul avocatei Maria Vasii, ocazie cu care vor afla și dacă se vor acorda mai multe termene în avans. Spre seară, pe portal a apărut decizia. Instanța a respins solicitarea de consultare a Curții de Justiție Europeană, ca fiind inadmisibilă. Și a acordat 3 termene în avans, 29 aprilie, 13 și 18 mai, semn că cercetarea judecătorească este abia la început, chiar dacă data viitoare va fi deja al 30-lea termen din acest proces.