Desființarea SIIJ are legătură cu independența Justiției și, mai ales a judecătorului.

Judecătoarea Simona Marcu, membru CSM, a explicat că fără independența judecătorilor, justiția este o vorbă goală. Magistratul a comentat, într-un interviu acordat Q Magazine propunerea de desființare a SIIJ.

„Chestiunea pe care o puneți în discuție – desființarea SIIJ, are legătură cu independența justiției, mai ales a judecătorului. Și lupta pentru independența unei puteri este eminamente politică. Specificul acestei politici este că ea transcende agendele de partid, pentru a se situa direct la nivelul sistemului de contraponderi care asigură funcționarea statului democratic. Stat de drept, în sensul guvernării pe baza legii sau prin lege, au avut și dictatorii. Statul democratic este însă cel care legitimează statul de drept, întemeindu-l pe voința populară și garantându-i eficiența prin încrederea populară”, a arătat magistratul.

Desființarea SIIJ afectează independența judecătorilor

Potrivit spuselor sale, proiectul legislativ inițiat pentru desființarea Secției nu poate fi acceptat în forma actuală.

„Redobândirea competenței de a efectua urmărirea penală de «parchetele competente potrivit legii», adică în principal de DNA, cum enunță proiectul în art.1 alin. (2), ridică numeroase probleme, care deja au fost abordate și dezbătute în spațiul public”, a arătat Simona Marcu.

În acest sens, magistratul a amintit de raportul CSM, adoptat de plen prin Hotărârea nr. 225/15 octombrie 2019. Acesta a semnalat multiple încălcări ale procedurilor de către unii procurori DNA. Multe dintre cauzele verificate au vizat cercetarea unor procurori și judecători.

Implicarea SRI în anchetarea magistraților

Judecătorul a dat ca exemplu implicarea unor ofițeri SRI în efectuarea actelor de urmărire penală în cazurile unor magistrați.

„Proba informativă este una, și ea ține de apărarea securității statului, iar proba judiciară este alta, în administrarea ei locul central deținându-l apărarea drepturilor omului, printre care dreptul la apărare, la un proces echitabil și la egalitatea armelor. Când, însă, persoana urmărită este un membru al puterii judecătorești, implicarea unor lucrători din afara autorității judecătorești este egală cu o ingerință a executivului într-un domeniu în care separația puterilor îi interzice, cu desăvârșire, să fie prezent”, a declarat Simona Marcu.

Într-un asemenea caz, a arătat magistratul este vorba de afectarea funcționării unui sistem întreg. Iar acest lucru pune în pericol chiar funcționarea societății în ansambul său.

Magistratul acuză practicile procurorilor DNA

De asemenea, magistratul a mai contestat practica DNA de a solicita dosare aflate pe rolul instanțelor. Cererea era făcută pentru o așa zis evaluare a măsurilor dispuse de judecători în dosarele aflate pe rol.

„În realitate, aceasta nu este o evaluare, ci o amenințare menită a-l forța pe judecător să pronunțe o anumită soluție conformă celor dorite de procuror. Nu se poate vorbi despre independența judecătorului dacă, în timp ce instrumentează un caz, este obligat să își explice actele în fața procurorilor”, a explicat magistratul.

În al treilea rând, judecătoarea a vorbit și despre sesizarea din oficiu a DNA împotriva judecătorilor.

„Toate aceste aspecte, coroborate cu virulența reacțiilor împotriva acelora care nu fac decât să aducă la cunoștința opiniei publice existența lor, precum și cu lipsa oricărei asumări instituționale, mă determină să cred că redobândirea de către DNA a competențelor vizând anchetarea judecătorilor și procurorilor nu este oportună, cel puțin în acest moment”, a spus Simona Marcu.

DNA a verificat 2166 de hotărâri ale unui judecător

În acest sens, judecătoarea a mai arătat că DNA a verificat activitatea unui judecător dintre ianuarie 2010-iulie 2011. Procurorii au solicitat copii după toate hotărârile pe care le-a pronunțat.

„DNA a verificat întreaga activitate din perioada ianuarie 2010-iulie 2011 a unui judecător cu funcție de conducere în cadrul ÎCCJ, solicitând copii de pe toate hotărârile pe care le-a pronunțat. Solicitarea parchetului le-a vizat și pe alte două judecătoare de la instanța supremă, astfel încât ÎCCJ – SCAF a înaintat DNA un număr total de 2166 de hotărâri, după cum reiese din Sentința penală nr. 1055/29 noiembrie 2016 pronunțată de ÎCCJ-Secția Penală în Dosarul nr. 2820/1/2016, rămasă definitive”, a mai arătat Simona Marcu.

Independența SIIJ garantată de numirea procurorilor

În acest context, a apreciat magistratul, SIIJ este structura cea mai ferită de influență politică. Potrivit legii, procedura de selecție și validare a procurorilor este derulată exclusiv de CSM.

„În fine, faptul că SIIJ este complet în afara jocului politic datorită modului de recrutare a tuturor procurorilor care funcționează în această unitate de parchet, nu înseamnă că procurorii din această structură nu pot comite erori, ca orice alt magistrat. Însă orice comparație cu situațiile documentate despre care am făcut vorbire anterior este complet deplasată.

Spre deosebire de fostul Serviciu pentru combaterea corupției din justiție, înființat în cadrul DNA prin Ordinul nr. 10/31.01.2014 al procurorului șef DNA, membrii SIIJ sunt numiți de CSM, iar nu de șeful unei structuri a parchetului, indiferent de cât de înalt ar fi rangul acestuia. Or, nu poate exista nicio comparație între CSM și procurorul-șef al DNA din punctul de vedere al independenței și al transparenței instituționale. Ca să nu mai vorbim de rolul constitutional”, a mai spus Simona Marcu.