Dacă la începutul lunii au atras atenția asupra riscului că prin modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor să se revină la vechile practici prin care serviciile secrete imixtionau în dosarele penale, miercuri, 14 octombrie 2020, Asociația Magistraților din România (AMR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) avertizează că propunerile de modificare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii constituie un regres inacceptabil în materia independenței justiției.

Într-un comunicat comun semnat de cele trei asociații, AMR, AJADO și UNJR, prin judecătoarele Andreea Ciucă, Florica Român respectiv Dana Gîrbovan, atrag atenția asupra nocivității mai multor propuneri făcute de ministrul Justiției Cătălin Predoiu. Iar printre măsurile criticate se regăsește și cea referitoare la desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), desființare despre care cele trei asociații afirmă că va însemna doar o revenire la situația inacceptabilă în care judecători și procurori cu grad de Înalta Curte să ajungă să fie anchetați de procurori cu grad de judecătorie, dar și în care judecători să ajungă să fie urmăriți penal pentru soluțiile pronunțate, inclusiv cu scopul de a fi influențați.

De asemenea, o altă critică privește modul de alegere a membrilor CSM. Propunerea lui Cătălin Predoiu, că alegerea să se facă de către toți judecătorii, indiferent de gradul de jurisdicție, nu va face altceva decât să golească de conținut reprezentativitatea acestora în CSM. Iar despre propunerea că ministrul Justiției să redevină titularul al acțiunii disciplinare, AMR, AJADO și UNJR acuză că este una dintre cele mai clare probe că se încearcă supunerea justiției de către factorul politic, scrie luju.ro

Iată comunicatul AMR, AJADO și UNJR:

„Proiectele de modificare a Legii privind organizarea judiciară și a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii conțîn propuneri ce constituie un regres inacceptabil în materia independenței justiției

Așa cum am anunțat deja prin comunicatul din dată de 1 octombrie 2020, Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Magistraților din România (AMR) și Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) vor participa activ, cu propuneri de modificări și observațîi argumentate, la proiectele privind modificarea legilor justiției. Deschiderea la dialog confirmă atitudinea pe care aceste organizațîi profesionale au adoptat-o în mod constant, fiind necesar să își exprime punctul de vedere cu privire la aspectele esențiale privind drepturile și interesele magistraților, statutul acestora, bună organizare a justiției că serviciu public, elemente care trebuie raportate direct la imperativul respectării independenței justiției.

De aceea, subliniem încă o dată, așa cum a făcut-o de nenumărate ori, că nu vom acceptă nicio propunere ce constituie un regres de la garanțiile deja existente privind independența judecătorilor, a procurorilor sau a sistemului judiciar în ansamblul sau. Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni a afirmat și reafirmat independența justiției că fiind o condiție prealabilă apărării statului de drept și garantării fundamentale a unui proces echitabil. Totodată, a accentuat necesitatea existenței mijloacelor prin care independența să poată fi asigurată, atât la nivel constituțional și legislativ, cât și inpractica de zi cu zi [de exemplu, Avizele nr. 1(2001), nr. 17(2014)].

 

Vom puncta, în cele ce urmează, doar câteva astfel de exemple de propuneri care constituie un regres inacceptabil din punctul de vedere al standardelor de independența a justiției.

1. Modificarea componenței colegiilor de conducere ale instanțelor suprima democrația în conducerea acestora, ignoră inadmisibil opinia și votul judecătorilor și reîntoarce procedura deluarea deciziilor în instanțe la justiția de acum un deceniu și jumătate

Colegiile de conducere ale instanțelor au fost înființate prin Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, având următoarea compunere: ‘președintele, vicepreședințîi, judecătorii inspectori și președințîi de secții, precum și 1-2 judecători aleși în adunarea generală a judecătorilor’.

Ulterior, legea a fost modificată, în vederea îndeplinirii reformelor cerute pentru aderarea României la Uniunea Europeană, acordându-se un rol primordial judecătorilor aleși de colegii lor, indiferent de ce funcție ocupau aceștia în instanța.

Modificarea componenței colegiului de conducere a fost făcută pentru că ‘în reglementarea actuală (din 2005, n.n.), colegiul de conducere era format, preponderent, din judecători și procurori cu funcțîi de conducere, ceea ce nu asigura, în realitate, un acces democratic și extins al judecătorilor și procurorilor la procesul de luare a deciziilor’, se arată în expunerea de motive a legii din 2005 (http://www.cdep.ro/proiecte/2005/200/10/4/em214.pdf).

Or, prin proiectul supus dezbaterii, Ministrul Justiției propune, practic, revenirea la formă inițială a legii, anterioară integrării României în UE, fapt ce constituie un regres absolut incredibil în materia participării democratice a judecătorilor la luarea deciziilor ce îi afectează în mod direct.

Astfel, conform proiectului, colegiile de conducere vor fi constituite din ‘președintele, vicepredintii sau, după caz, vicepreședintele, președințîi de secție și 2 judecători, aleși pe o perioada de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor’, ceea ce înseamnă, în mod concret, că judecătorii aleși nu au o putere decizională reală. Nu am exclus și nu excludem posibilitatea că din colegiul de conducere să facă parte vicepreședintele instanței sau președințîi de secții, și nici nu am pretins că prezența acestora în colegiu ar constitui o diluare a capacității reale de decizie, care trebuie să fie în acord cu intersele legale și regulamentare ale instanței, precum și ale persoanelor ce o compun. Însă, nu am susținut și nu susținem prezența acestora ‘automată’ în colegiu, ci pe baza votului dat de adunarea generală.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE