Realitatea din Bulgaria este foarte diferită, iar stilul de conducere al premierului Borisov nu are nicio legătură cu statul de drept, scrie Der Spiegel în articolul „La capătul UE”.

Citați de ziarul Dnevnik, germanii de la Spiegel explică faptul că Bruxelles-ul intenționează să elimine unul dintre ultimele instrumente ale UE pentru a face reforme în țară.

În octombrie, președintele de atunci al CE, Jean-Claude Juncker, a declarat că echipa sa va lua în considerare suspendarea monitorizării. Dar decizia a fost lăsată în mâna Comisiei conduse de Ursula von der Layen și deja de aproape trei luni aceasta nu a fost luată.

Comisia Europeană este singura care decide cum să se procedeze, dar ia în considerare avizul Parlamentului European și al Consiliului UE. Deputații au fost de acord să suspende monitorizarea, dar cu condiția ca aceasta să fie înlocuită imediat de un nou și cuprinzător mecanism european de supremaţie a legii, la care Von der Leyen încă lucrează.

Conform surselor ziarului Kapital, cel puțin 7-8 țări – și cel mai probabil Germania, Franța și Olanda sunt printre cele care s-au opus suspendării monitorizării Bulgariei și continuării acesteia doar pentru România. Cele două țări sunt monitorizate prin MCV de 12 ani, de când au intrat în UE.

Cele două feţe ale lui Boiko

„Primul ministru Boiko Borisov e cel mai puternic om din Bulgaria de mai bine de 10 ani. La prima vedere, este moderat conservator și pro-european în politica externă. Bulgarul evită o confruntare cu Bruxelles şi atacuri verbale împotriva UE, cum face Viktor Orban. Dar în interiorul ţării, Boiko Borisov – fost polițist, luptător de karate și bodyguard – conduce cu o mână fermă”, scrie autorul Keno Verseck.

„Se prezintă ca un șef bun și prietenos și vorbește adesea ca un om din popor. Este important pentru el să nu pară un autocrat. Dar sistemul său nu are aproape nicio legătură cu adevăratul stat de drept”, adaugă jurnalistul care scrie exclusiv despre politică și economie în țările est-europene.

„Legea este ceea ce Borisov spune sau dispune, de multe ori numai prin telefon sau SMS”.

Ţaţarov este un apropiat a lui Peevski Bulgaria se află de mulţi ani pe ultimele locuri în Europa la capitolul corupție și libertatea presei și nu fără motiv, scrie Der Spiegel. Publicația prezintă cititorilor săi detalii despre așa-numitul scandal „Apartamentgate”, demisiile și concluzia rapidă – în doar câteva săptămâni – a comisiei speciale a lui Plamen Gheorghiev că nu au existat nereguli.

„La începutul lunii decembrie, Sotir Ţaţarov a devenit – după 7 ani în funcția de procuror general – președinte al Comisiei Anticorupție. Dar mandatul său este marcat de mai multe scandaluri și niciun caz major de corupție în Bulgaria nu a fost finalizat de instituția sa într-un mod legal şi satisfăcător. Printre acestea, de exemplu, se află falimentul Băncii Comerciale Coporative (BCC) pe fundalul unui război între oligarhii bulgari”, mai scrie jurnalistul german.

El amintește că prăbușirea BCC a fost cea mai gravă criză bancară din țară de la mijlocul anilor 1990, costând contribuabilii aproape 2 miliarde de euro. „Ţaţarov are o relație strânsă cu unul dintre principalii participanți la falimentul BCC – Delian Peevski, care nu este doar unul dintre cei mai influenți antreprenori din mass-media, ci și un politician extrem de controversat”.

Când vorbeşte despre cazul jurnalistei de la postul public de radio de la Sofia (BNR), Silvia Velikova, care a criticat numirea lui Ivan Geshev în funcția de procuror-general, articolul afirmă că „el este, printre altele, direct responsabil pentru clarificarea întârziată a circumstanțelor care privesc falimentul BCC”.

Oligarhii şi-au împărţit piața media

„Cazurile de corupție a politicienilor și oamenilor de afaceri apropiați guvernului sunt extrem de rare. Nu există aproape nicio presă independentă în țară, iar jurnaliștii își riscă munca dacă exprimă nemulțumiri”, susţine autorul.

Politicieni bulgari corupţi, oamenii de afaceri și oficiali ai administrației bulgare nu au prea multe motive de îngrijorare, deoarece piața mass-media este aproape complet divizată între oligarhii care controlează partidele politice sau cei apropiați acestora, se mai arată în articol.

Achiziția celui mai mare grup media „New Broadcasting Group” de frații Domuscievi – „doi dintre cei mai bogați bulgari, apropiați de Borisov și partidul său GERB” este prezentată ca exemplu. Tranzacţia este controversată, întrucât Comisia pentru Protecţia Concurenţei l-a refuzat anterior pe reprezentantului ceh Peter Kellner să cumpere afacerea, mai arată Der Spiegel, citat de RADOR.

Te-ar putea interesa și: