Deputații au adoptat, marți, propunerea legislativă potrivit căreia judecătorii CCR nu vor putea fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată fără încuviinţarea plenului Curții.

Proiectul de lege iniţiat de deputatul minorităţilor naţionale Adnagi Slavoliub a fost adoptată cu 178 voturi pentru, 38 contra şi 51 de abţineri, informează Agerpres.

Inițiativa legislativă mai prevede că mandatul de judecător încetează de drept în cazul unei decizii definitive de condamnare.

"Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată decât cu încuviinţarea plenului CCR, la cererea ministrului Justiţiei, sesizat de procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ. Încuviinţarea se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curţii, după ascultarea judecătorului în cauză", se arată în proiect. 

Acesta mai prevede că, pentru infracţiuni săvârşite de judecătorii CCR, urmărirea penală şi trimiterea în judecată se fac numai de către Parchetul de pe lângă ÎCCJ, iar competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi. 

"În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii CCR pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei, ministrul Justiţiei informându-l de îndată pe preşedintele Curţii Constituţionale şi solicitând, dacă este cazul, încuviinţarea pentru urmărirea penală şi arestare", mai menţionează iniţiativa legislativă. 

Judecătorul trimis în judecată poate fi suspendat prin decizia plenului Curţii Constituţionale adoptată cu votul a două treimi din membrii CCR. Dacă este o decizie de achitare, suspendarea încetează, iar în cazul unei decizii definitive de condamnare, mandatul de judecător încetează de drept. 

După încetarea mandatului ca urmare a expirării termenului pentru care a fost numit, judecătorul Curţii Constituţionale poate opta pentru intrarea în avocatură sau notariat fără examen, mai prevede proiectul. 

Comisia juridică a dat raport favorabil cu amendamente 

Conform unui amendament depus de deputatul PSD Florin Iordache, "judecătorul care a fost numit pentru restul de mandat al unui alt judecător va putea fi numit, la reînnoirea Curţii Constituţionale, pentru un mandat complet de 9 ani". Acest lucru nu este permis de legea în vigoare. 

Amendamentul a fost argumentat prin faptul că textul iniţial este conceput pentru perioada de început a Curţii Constituţionale - 1992, când mandatele judecătorilor aveau lungimi diferite, în scopul de a fi respectate prevederile constituţionale privind lungimea de 9 ani a mandatului şi înnoirea cu o treime a Curţii, din 3 în 3 ani. 

Deputatul USR Ion Stelian a spus, în plen, că partidul nu susţine iniţiativa legislativă pe motiv că instituie o super-imunitate judecătorilor constituţionali. În replică, deputatul PSD Eugen Nicolicea a arătat că judecătorii CCR sunt numiţi la propunerea unor instituţii, cum ar fi Parlamentul, şi trebuie să aibă acelaşi regim cu acestea. 

Camera Deputaţilor este primul for sesizat, Senatul fiind decizional.