În cadrul primei conferinţe de presă organizate astăzi, după reţinerea fostului lider al sârbilor bosniaci, acuzat de genocid, autorităţile sârbe au precizat că acesta lucra într-un centru medical din Belgrad şi că folosea numele Dragan Dabici, informează CNN. Prima fotografie făcută publică arată un bărbat de 63 de ani cu ochelari şi cu barbă albă, o deghizare care l-a ajutat pe Karadzici să se ascundă timp de 13 ani. Potrivit Reuters, Radovan Karadzici se afla într-o stare depresivă şi nu a opus rezistenţă în momentul arestării.

"Karadzici a fost reţinut şi va fi prezentat în faţa judecătorilor de la tribunalul pentru crime de război, în conformitate cu acordul semnat cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie", se anunţa într-un comunicat de presă.

Arestare misterioasă Sege Brammertz, procuror al Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie de la Haga, a confirmat arestarea lui Karadzici. Radovan Karadzici va fi deferit anchetatorilor Tribunalului de la Haga în această noapte, după finalizarea procedurilor de identificare. Vestea arestării lui Karadzici a fost primită cu mare bucurie, zeci de persoane ieşind pe străzile din Sarajevo.

Avocatul fostului preşedinte a precizat că nu se ştie cine l-a arestat şi din ordinul cui a fost reţinut timp de trei zile înainte de a fi predat autorităţilor, informează CNN.

Acesta a adăugat că Radovan Karadzici a povestit că a fost legat la ochi şi ţinut trei zile într-o cameră.

Psihiatrul "măcelar" Karadzici, de profesie psihiatru, s-a autodeclarat preşedinte al unei republici sârbe, aflate pe teritoriul Bosniei, la scurt timp după ce fosta republică Iugoslavă îşi declarase independenţa, în 1992.

Liderul sârbilor bosniaci în timpul războiului din Bosnia (1992-1995) a fost pus sub acuzare de tribunalul ONU pentru crime de război în iulie 1995 pentru rolul jucat în uciderea civililor în timpul asediului de 43 de luni asupra oraşului Sarajevo, slodat cu aproximativ 10.000 de morţi.

Supranumit "măcelarul din Bosnia", Radovan Karadzici a fost acuzat de orchestrarea masacrului de la Srebreniţa, din estul Bosniei, unde aproape 8.000 de bărbaţi musulmani au fost ucişi de către forţele armate conduse de Ratko Mladici.

Comandantul militar Ratko Mladici, care este încă în libertate, şi Radovan Karadzici sunt consideraţi principalii responsabili ai acestui masacru, cel mai grav comis în Europa după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial.

Karadzici a dipărut în 1997, la doi ani după terminarea războiului ce a urmat destrămării Yugoslaviei. Alţi doi lideri sârbi, fostul comandant militar al sârbilor bosniaci, Ratko Mladici, şi fostul lider al sârbilor din Croaţia, Goran Hadzici, sunt în continuare căutaţi de Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie.

Pas important pentru Serbia în perspectiva apropierii de UE

Arestarea lui Karadzici şi a altor persoane acuzate de crime de război este una dintre principalele condiţii impuse Serbiei pentru apropierea acesteia de Uniunea Europeană. "Este un punct de cotitură în cooperarea Serbiei cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie şi dovedeşte hotărârea noului guvern de a colabora cu tribunalul", a spus comisarul european pentru extindere, Olli Rehn.

"Este foarte important pentru aspiraţiile europene ale Serbiei", a mai afirmat Rehn, adăugând că va discuta mâine cu miniştrii de externe din ţările membre UE şi cu şeful diplomaţiei sârbe despre viitorii paşi ai UE în privinţa Serbiei.

Reprezentanţi ai Uniunii Europene au declarat în repetate rânduri că Serbia este capabilă, inclusiv la nivel administrativ, să pună în aplicare reformele necesare pentru următorul pas spre comunitatea Europeană: statutul de candidat oficial la aderare.

Responsabilul cu afacerile externe de la ambasada sârbă din Washington, Vladimir Petrovici, a comentat că arestarea lui Karadzici demonstrează dorinţa statului de a plăti pentru trecutul său.

"Consider că aceasta este o dovadă că autorităţile sârbe sunt dedicate angajamentelor internaţionale şi că vor continua colaborarea cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie", a mai menţionat Petrovici.

ŞTIRE ACTUALIZATĂ LA 16:28