Filarmonica din Braşov ţine de Primăria din Braşov. Aşa că Primăria, condusă pe atunci de domnul George Scripcaru, a numit imediat un interimar. Şi ca să nu mai caute prea mult prin Braşov, că-i oraş mare,  Scripcaru l-a găsit chiar lângă el. În Primărie adică. În persoana consilierului personal al domnului primar pe probleme de cultură, maestrul Ion Dragoş Dimitriu. Aşa că scripcarul Scripcarului a devenit şef la Filarmonică. Interimar, deocamdată.

În continuare, partitura părea aranjată. Maestrul Dimitriu era convins, mai mult chiar decât Scripcaru însuşi, că acesta va câştiga fără probleme alegerile. Că vechiul primar, va rămâne în continuare primar, aşa că titularizarea pe post nu mai era decât o simplă formalitate.

Numai că au venit alegerile şi socoteala din Primărie, nu s-a potrivit cu cea de la urne. Iar primar a venit domnul Allen Coliban. De la alt partid decât Scripcaru. Până la urmă, nu a fost nicio nenorocire. Scripcarii (pentru că sunt mai mulţi) Scripcarului, au sucit armele mai ceva ca la 23 August. Sau, mai exact, ca la 6 decembrie. Aşa că s-au culcat penelişti şi s-au trezit dimineaţa userişti.

Un pian la care se cântă la patru mâini

Interimatul lui Ion Dragoș Dimitriu nu putea ţine o veşnicie. Legea nu permite aşa ceva. Iar noul primar Allen Coliban nu voia să încalce legea. Aşa că a trebuit să se organizeze un concurs de ocupare a postului. Concurs după toate regulile. Doar că unele reguli, mai pot fi şi interpretate.

Înainte însă de concurs, a avut loc pomenita întoarcere a armelor. În sensul că noul primar Allen Coliban a vrut să schimbe ceva la cultura braşoveană. După modelul lui Scripcaru, nu a căutat prea mult prin oraş. L-a găsit fix pe lângă propria-i casă, în persoana pianistului Horia Mihail, vecin cu noul primar şi, ca buni vecini, şi prieteni. L-a numit pe maestrul Mihail consilierul său personal pe cultură, lăsându-l însă în continuare pe funcţia de consilier personal şi pe pianistul Ion Dragoş Dimitriu, deşi era şi interimar la Filarmonică. Astfel încât la pianul culturii Primăriei Brşov, se cântă acum la patru mâini.

Concursul cu grilă şi nu prea

Cine a spus că muzica este la fel de precisă ca şi matematica, o fi avut dreptate doar dacă vorbim despre muzică. Când este vorba despre concursurile pentru ocuparea unor posturi de conducere la instituţiile din domeniu, metronomul nu mai bate chiar aşa de regulat.

S-a organizat, cum spuneam, concurs la Filarmonică. Şi, ca pentru orice concurs, s-a făcut şi un regulament. Care pe data de 4 noiembrie 2020 a devenit literă de lege. Pentru că a fost semnat şi parafat de către primarul Allen Coliban, de doamna Cecilia Doiciu, la vremea aceea director D.R.E.C.E., dispărută între timp din Primărie şi Bogdan Iancu, salahorul care a întocmit de fapt tot regulamentul aprobat de primii doi citaţi.

La capitolul : „Condiţii de participare”, remarcăm punctul d): „Are vechime în specialitatea studiilor, menţionate la litera „c)” (vom reveni şi asupra acestui punct n.r.) de minimun 3 ani.” Numai că la acest punct, extrem de important, există şi o precizare, un asterisc în josul regulamentului: „Condiţia de pregătire sau experienţă în management, poate fi substituită de pregătirea în management atestat cu certificat de absolvire (manager de proiect, manager cultural etc) sau experienţă în conducerea unei instituţii, companii, organizaţii neguvernamentale etc, dovedită prin adeverinţă.

Cu alte cuvinte, poţi fi manager la Filarmonică şi dacă ai fost cumva şef pe la un ONG care se ocupa cu drepturile omului, ori de cele ale câinilor şi pe la întruniri mai punea şi ceva muzică la megafoane. Tot manager se cheamă că ai fost.

Cum se împacă totuşi acest punct, „d)”, cu punctul de dinaintea lui, punctul „c)” la care am promis că revenim, din acelaşi regulament, care sună aşa: „ Are studii universitare absolvite cu diplomă (cadidatul n.r.) respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă în domeniul de activitate al instituţiei”. Se mai face şi precizarea: „Domeniul fundamental – ştiinţe umaniste şi arte; ramura de ştiinţă – Arte, domeniul de licenţă, Muzică.”

Atunci, ori poţi fi manager la Filarmonică, chiar dacă ai condus un ONG oarecare, ori trebuie să ai 3 ani vechime în managementul unei instituţii de profil şi studii în domeniul muzical.

Concursul cu două probe: una secretă şi una pe faţă

Concursul a fost organizat în două etape. Prima, în care candidaţii au fost necunoscuţi. Proba scrisă, în care fiecare concurent a primit o literă drept mod de idenficare. Proba aceasta a constat în depunerea unui proiect de management. În acest caz, regulamentul este cât se poate de drastic, pentru ca nu cumva cineva să poată strecura vreun semn de identificare al autorului. Se precizează caracterul de literă, se spune distanţa pe care trebuie să o aibă textul de la marginea colii de hârtie. Rigoare serioasă. Mai mult, punctajul pentru proiectul scris se acorda pe baza unei grile.

Partea a doua a examenului consta în proba orală. Care s-a dat on-line, din pricina pandemiei. La această probă, candidatul trebuia să-şi susţină proiectul, iar în plus, comisia trebuia să constate dacă vorbeşte coerent, dacă nu se scobeşte în nas, dacă nu râde ca prostul la bec şi, mă rog, celelalte calităţi şi abilităţi educative pe care trebuie să le aibă un manager de filarmonică. Adică managerul unei prestigioase instituţii de cultură.

La examen s-au prezentat trei candidaţi. Ion Dragoș Dimitriu, care la acea dată era managerul interimar al Filarmonicii, după demisia lui Anton Niculescu. Iulian Rusu, cel de-al doilea candidat şi Cleopatra David, venită de la Bucureşti.

La deschiderea lucrărilor scrise şi identificarea după litere a candidaţilor, în ordinea numerelor de pe tricou s-au calificat astfel: Iulian Rusu, locul 1, cu nota 8,96. Locul al doilea, Ion Dragos Dimitriu, cu  nota 8,73. Al treilea candidat a luat puţin peste nota 7. Deci, finala se dădea la oral între Iulian Rusu şi Ion Dragoș Dimitriu. În care Dimitriu pornea cu un handicap de aproape 20 de sutimi.

Numai că la interviu, adică unde candidaţii sunt văzuţi la faţă de către comisie, lucrurile s-au răsturnat. Dimitriu vine mai tare decât Maricica Puică pe turnantă şi ia la oral 9.33, adică mai mult cu o jumătate de punct decât obţinuse la grilă în scris.  Iulian Rusu nu reuşește să ia la interviu nici măcar nota pe care a luat-o în scris. Ia 8,73. Şi astfel, fostul consilier personal al lui Scripcaru şi interimar la Filarmonică, este declarat câştigător cu media 9,03. La 0,18 sutimi de Iulian Rusu. Departajare, cum ar veni, „la fotografie”.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE