Miniştrii de Finanţe ai statelor membre în Uniunea Europeană și care se află în zona euro au decis de comun acord să întărească fondul de salvare al regiunii, aceasta fiind o măsură mult aşteptată de toți investitorii. Diferenţele dintre statele din sudul Europei, care tind să aibă datorii publice mai mari, şi ţările nordice care practică o disciplină bugetară mai strictă, au provocat numeroase tensiuni atunci când zona euro încerca să rezolve criza datoriilor suverane din 2010.

Miniştrii de Finanţe ai țărilor din zona UE au luat măsuri importante pentru a elimina aceste discrepanțe bugetare. Ei au decis că Mecanismul European de Stabilitate (ESM), ale cărui baze au fost puse în anul 2012, pentru a oferi fonduri ţărilor care au nevoie să fie salvate, ar trebui să joace un rol mai puternic în conceperea şi implementarea programelor de salvare, sarcină care în timpul crizei datorilor a revenit Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi FMI.

„Va ajuta ca prăbuşirea unei bănci să nu aibă efecte economice extinse sau să provoace instabilitate financiară”

Însă, discuţiile au fost blocate timp de aproape un an, cauza fiind legată de diferenţele cadrelor politice existente în ţările implicate. Acum, este de așteptat ca măsura să fie adoptată de parlamentele naţionale ale fiecărei țări în anul 2021. ESM va însemna un fond de urgenţă disponibil pentru Mecanismul Unic de Rezoluţie, din 2022, cu doi ani mai devreme decât se prevedea iniţial.

„Va întări şi va completa pilonul de rezoluţie al Uniunii Bancare şi va ajuta ca prăbuşirea unei bănci să nu aibă efecte economice extinse sau să provoace instabilitate financiară”, au anunțat oficialii care au purtat discuțiile respective. Planul discutat și adoptat de miniştri mai include şi alte măsuri, cum ar fi negocierea unei Scheme Europene de Asigurare a Depozitelor, care va proteja depozitele băncilor de retail din regiune. Aceasta din urmă reprezentând o problemă delicată în spațiul UE.