CFR Marfă a intrat oficial în faliment. Oana Gheorghiu spune că statul român a amânat zeci de ani o decizie inevitabilă

CFR Marfă a depus oficial, miercuri, cererea de intrare în faliment, iar vicepremierul Oana Gheorghiu susține că această situație reprezintă rezultatul unor decenii de amânări, decizii politice incomplete și lipsă de reforme structurale.

Într-o postare amplă publicată pe Facebook, Oana Gheorghiu a descris falimentul CFR Marfă drept „cronica unui eşec anunţat” și a explicat că societatea a fost construită pentru o economie care nu mai există.

„Cronica unui eşec anunţat: CFR Marfă a depus azi oficial intrarea în faliment. Cum am ajuns aici? CFR Marfă nu a căzut brusc. A intrat lent într-o contradicţie structurală pe care statul român, în calitate de proprietar al companiei, a refuzat ani de zile să o rezolve. CFR Marfă fusese construită pentru România industrială: mine, siderurgie, transporturi masive de materii prime, economie centralizată. Era un transportator de stat într-o economie de stat, cu fluxuri previzibile şi clienţi captivi. Doar că România s-a schimbat, logistica s-a schimbat, lumea s-a schimbat. Transportul feroviar de marfă a devenit competitiv, flexibil, orientat către cost, orientat către client”, a scris Oana Gheorghiu.

Oana Gheorghiu afirmă că statul a acoperit ani la rând problemele companiei fără să facă reforme reale

Vicepremierul a susținut că operatorii privați au reușit să se adapteze schimbărilor din piață, în timp ce CFR Marfă a continuat să piardă teren, acumulând datorii și menținând o structură supradimensionată.

„Operatorii privaţi au înţeles repede acest lucru, dar CFR Marfă nu şi compania a pierdut cotă de piaţă, personalul a rămas supradimensionat, activele au îmbătrânit şi datoriile au crescut, iar statul, în loc să vină cu soluţii, a ales să acopere problema prin amânări: neîncasări, reeşalonări, anulări de datorii către alte companii de stat.

Nu a existat nici restructurare reală, nici decizia politică de a închide compania. În 2013, a existat o primă ocazie a deciziei: privatizarea. Procesul a eşuat, iar după acel moment statul nu a mai încercat nimic structural până când nu a fost constrâns să ia o decizie”, a explicat Oana Gheorghiu.

Vicepremierul a reamintit și intervenția Comisia Europeană, care a decis în 2020 că ajutorul de stat acordat companiei este incompatibil și trebuie recuperat.

„Investigaţia Comisiei Europene începută în 2017 a culminat cu decizia din februarie 2020: aproximativ 570 milioane euro ajutor de stat acordate CFR Marfă era incompatibil şi trebuia recuperat. În echivalent lei, cu dobânzi acumulate, peste 2,6 miliarde lei. Prin asta, Comisia Europeană a forţat România să facă tocmai ceea ce amânase timp de decenii: să ia o decizie”, a precizat aceasta.

Vicepremierul spune că problema reală este modul în care statul român administrează companiile publice

În mesajul publicat, Oana Gheorghiu afirmă că problema nu a fost doar situația CFR Marfă, ci incapacitatea statului de a decide clar dacă societatea trebuie să funcționeze ca operator comercial sau ca serviciu strategic public.

„Problema reală nu e doar şi nu a fost niciodată doar CFR Marfă. Problema reală este incapacitatea statului român de a acţiona responsabil în calitate de proprietar. Pentru că statul a vrut simultan ca această companie să facă de toate: să păstreze locuri de muncă; să menţină tarife suportabile; să conserve infrastructură şi capabilităţi strategice; să funcţioneze comercial; dar fără să accepte costul explicit al acestor obiective.

În traducere: statul a cerut comportament de companie privată, dar a impus obligaţii şi constrângeri de companie publică şi, foarte important, fără să definească transparent care parte este misiune publică şi care parte este activitate comercială”, a transmis vicepremierul.

Potrivit acesteia, tocmai această lipsă de delimitare a generat mecanismul care a dus la ajutoarele de stat considerate ilegale de Bruxelles.

Statul încearcă să salveze activitatea viabilă prin noua companie Carpatica Feroviar

Oana Gheorghiu a explicat că, încă din 2020, autoritățile au încercat să salveze partea funcțională a activității printr-un mecanism de concordat preventiv și prin transferul activităților viabile către o nouă structură, Carpatica Feroviar.

„Practic, s-a încercat salvarea funcţiei economice (transportul feroviar de marfă al statului), nu salvarea persoanei juridice (vechea companie CFR Marfă SA). Aceasta nu este o soluţie elegantă. Dar este, probabil, singura soluţie legală care reconciliază trei obligaţii simultane ale statului român: să recupereze ajutorul de stat ilegal stabilit de Comisia Europeană; să nu lase transportul feroviar de marfă al statului să dispară peste noapte; să nu disponibilizeze brutal mii de angajaţi”, a afirmat vicepremierul.

Ea a precizat că negocierile cu Comisia Europeană privind această arhitectură de restructurare au durat cinci ani și au fost marcate de numeroase observații și condiții suplimentare.

Oana Gheorghiu afirmă că falimentul CFR Marfă trebuie să devină o lecție pentru statul român

În finalul mesajului, vicepremierul a susținut că România are nevoie în continuare de un operator feroviar strategic și că noua companie trebuie să funcționeze pe baze comerciale clare și cu disciplină financiară.

„România are nevoie de capacitate feroviară naţională - pentru economie, pentru apărare, pentru rezistenţă logistică în situaţii de criză, iar scopul nu a fost niciodată să dispară transportul feroviar de marfă al statului român, ci să dispară mecanismul „păgubos” prin care o companie de stat acumula sistematic ajutor de stat ilegal, nu avea disciplină financiară şi nici model viabil de business.

Această restructurare a fost complet necesară. Dacă noul Carpatica Feroviar va acţiona ca un operator feroviar comercial cu disciplină financiară reală şi cu un mandat de stat clar pentru serviciile strategice (apărare, transporturi de criză), atunci restructurarea îşi va fi atins pe deplin scopul”, a transmis Oana Gheorghiu.

Vicepremierul a mai afirmat că situația CFR Marfă reprezintă un test important pentru reforma companiilor de stat prevăzută în PNRR și pentru modul în care statul român își asumă rolul de proprietar al întreprinderilor publice.