Deblocarea Strâmtorii Ormuz, decisivă pentru piețele energetice. Ce ar putea face autoritățile române
- Bianca Ion
- 4 martie 2026, 20:50
Strâmtoarea Ormuz. Sursă foto: Captură video- Deblocarea strâmtorii Ormuz, decisivă pentru piețele energetice
- Ce ar putea face autoritățile române
- Posibile măsuri fiscale dacă prețurile cresc
- Economistul avertizează împotriva panicii în piață
- Prețul combustibililor ar putea să ajungă la 10 lei pe litru
- Închiderea strâmtorii Ormuz de către Iran a generat reacții puternice pe piețele energetice globale
Consultantul economic Adrian Negrescu consideră că evoluțiile din zona Golfului Persic vor avea un rol esențial în evoluția economiei mondiale. În opinia sa, modul în care armata americană va reuși să deblocheze strâmtoarea Ormuz ar putea influența decisiv ieșirea din criza economică spre care se îndreaptă economia globală. Expertul a vorbit și despre efectele pe care actuala situație le-ar putea avea asupra României, dar și despre măsurile pe care autoritățile le-ar putea lua.
Deblocarea strâmtorii Ormuz, decisivă pentru piețele energetice
Adrian Negrescu afirmă că reluarea transporturilor de petrol și gaze din Golful Persic ar putea reduce rapid tensiunile din piețele energetice. În opinia sa, situația depinde în mare măsură de evoluțiile militare din regiune și de modul în care vor acționa Statele Unite.
„Din punctul meu de vedere, decisiv pentru ieşirea din criza economică spre care ne îndreptăm va fi modul în care armata americană va reuşi să deblocheze stâmtoarea Ormuz. Este cheia ieşirii din această criză economică spre care riscăm să ne îndreptăm. Dacă traficul de petrol şi gaze din Golful Persic va fi reluat, toate aceste creşteri speculative de preţuri la gaze şi la petrol s-ar putea să se stingă destul de repede. Totul ţine de decizia americanilor, de modul în care vor reuşi să anihileze armata iraniană, marina iraniană, aşa încât să fie reluate fluxurile de petrol şi gaze”, a declarat Adrian Negrescu pentru sursa citată.
Economistul descrie situația actuală drept una extrem de complicată, în condițiile în care prețul gazelor naturale a crescut puternic pe piața europeană. În același timp, estimările privind evoluția petrolului indică posibilitatea ca barilul să ajungă la aproximativ 90 de dolari în perioada următoare, pe fondul blocării transporturilor petroliere din regiune.
„Cu cât întârziem, cu fiecare oră care trece, cu atât efectele economice se simt din ce în ce mai puternic în economie, iată, inclusiv în România, unde vedem o creştere a preţului carburanţilor cu 15 bani începând de astăzi”, a precizat Negrescu.
Ce ar putea face autoritățile române
În ceea ce privește situația din România, consultantul economic consideră că autoritățile au la dispoziție puține măsuri pe termen scurt pentru a limita efectele conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit lui Adrian Negrescu, prioritară ar trebui să fie asigurarea stocurilor de combustibili, în special de motorină.
De asemenea, el sugerează ca guvernanții să analizeze cu atenție liberalizarea pieței gazelor pentru agenții economici, programată pentru începutul lunii aprilie.
”De asemenea, trebuie să se gândească ce soluţii alternative există în ceea ce priveşte gazele naturale, având în vedere că de la 1 aprilie se liberalizează piaţa pentru agenţii economici. O liberalizare a pieţei de gaze în momentul de faţă, în actualul context economic, ar trebui amânată, măcar o lună, pentru a se tempera aceste şocuri semnificative din piaţa gazelor naturale. Dacă am da drumul preţurilor pentru agenţii economici de la 1 aprilie, mi-e teamă că efectele economice ar fi extrem de grave pentru majoritatea companiilor din România”, a spus Negrescu.
Economistul atrage atenția că nu este clar dacă statul ar avea resursele necesare pentru a continua plafonarea prețurilor la gaze pentru populație, în condițiile în care cotațiile internaționale au crescut semnificativ.

Stramtoarea Ormuz / sursa foto: captură video
Posibile măsuri fiscale dacă prețurile cresc
Adrian Negrescu spune că autoritățile ar putea lua în calcul mai multe scenarii pentru a reduce impactul asupra populației și companiilor, inclusiv ajustări fiscale dacă situația se agravează.
„Aşa că, din toate punctele de vedere, trebuie găsite scenariile cele mai bune, care pot converge până şi la reducerea taxelor, atât pe gazul natural, cât mai ales pe benzină şi motorină, în scenariul nefavorabil în care, de exemplu, carburanţii ar trece de 9 lei pe litru. Atunci, cred că am putea reactiva o măsură pe care am mai aplicat-o trecut, acum câţiva ani, pe vremea domnului Iohannis (n. red. - fostul preşedinte Klaus Iohannis), aceea a compensaţiei de 50 de bani pe litru, care, într-un fel sau altul, a funcţionat în economie”, a punctat economistul.
Potrivit acestuia, reducerea accizelor ar putea reprezenta o altă variantă de intervenție, însă doar dacă situația din regiune va continua să afecteze piața energetică.
„Altfel, pentru moment, este doar o speculaţie în piaţă care ar putea să se stingă în măsura în care traficul din Strâmtoarea Ormuz va fi reluat”, a adăugat Negrescu.
Consultantul consideră că o eventuală reducere a accizelor la carburanți ar fi prematură în acest moment, deoarece efectele unei creșteri puternice a prețului petrolului nu sunt încă vizibile în economia României. „Aşa că sperăm ca decizia militară să determine o încetare a acestor speculaţii pe piaţa petrolului, pe care le vedem din ce în ce mai active”, a mai spus Adrian Negrescu.
Economistul avertizează împotriva panicii în piață
Adrian Negrescu spune că nu ar trebui alimentată ideea că există speculații pe piața românească de carburanți și gaze, deoarece furnizorii sunt monitorizați de instituțiile statului.
„Eu ştiu că furnizorii de carburanţi din România sunt monitorizaţi atent de organele statului, de Ministerul de Finanţe, de ANAF, de Consiliul Concurenţei, în aşa fel încât, din punctul meu de vedere, declaraţiile (n. red. de luni) ministrului Ivan (n. red. Bogdan Ivan, ministrul Energiei) au fost hazardate şi nu au făcut altceva decât să inducă un semnal de panică în rândul oamenilor. Trebuie să fim temperaţi în declaraţii şi să evităm să alimentăm teoria conspiraţiei care, din păcate, a luat amploare pe social media, legat de multinaţionalele care «fură» România în această situaţie, între ghilimele, desigur”, a conchis Adrian Negrescu.
În ultimele 48 de ore, prețurile benzinei și motorinei au crescut în România cu aproximativ 15 bani pe litru, iar în multe benzinării au depășit pragul de 8 lei pe litru. Aceasta este prima majorare semnificativă de la începutul conflictului din Iran.
Specialiștii spun că evoluția prețurilor carburanților este influențată în principal de cotațiile internaționale ale petrolului și produselor petroliere, dar și de taxele incluse în prețul final, precum accizele și TVA. Analiștii avertizează că, dacă tensiunile din regiune vor continua să afecteze piața petrolului, scumpirile la pompă ar putea continua.
Prețul combustibililor ar putea să ajungă la 10 lei pe litru
Luni, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, declara că nu există motive pentru ca prețul combustibililor să ajungă la 10 lei pe litru din cauza speculațiilor și a subliniat că România dispune de rezerve suficiente.
„Atât Consiliul Concurenţei, cât şi ANAF şi ANPC se ocupă în mod corect pentru verificarea aplicării legii, pentru evitarea situaţiei de speculă în acest moment în care se poate invoca conflictul internaţional din Orientul Mijlociu, pentru a creşte artificial preţul la pompă. Noi ne ocupăm de acest lucru. Se ocupă toate instituţiile de acest lucru în momentul în care au şi echipe în teren, dar au şi echipe care verifică documente, preţul de achiziţie şi sunt cu ochii pe acest subiect”, avertiza Bogdan Ivan.
La rândul său, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că instituția monitorizează permanent evoluția prețurilor la carburanți și activitatea distribuitorilor pentru a verifica dacă modificările sunt justificate.
El a subliniat că nu dorește să existe comercianți care să profite de tensiunile din Orientul Mijlociu pentru a majora nejustificat prețurile.
Potrivit acestuia, orice încălcare a legislației privind concurența va fi sancționată.
Închiderea strâmtorii Ormuz de către Iran a generat reacții puternice pe piețele energetice globale
Experții spun că Asia ar putea fi regiunea cea mai afectată de această situație.
Strâmtoarea, situată între Iran și Oman, reprezintă una dintre cele mai importante rute pentru transportul mondial de petrol. Aproximativ 13 milioane de barili de țiței tranzitau zilnic această zonă în 2025, ceea ce reprezintă aproximativ 31% din fluxurile maritime globale de petrol.
O blocadă de lungă durată ar putea determina creșteri suplimentare ale prețurilor petrolului, unele estimări indicând posibilitatea depășirii pragului de 100 de dolari pe baril.
De asemenea, aproximativ 20% din exporturile globale de gaz natural lichefiat din Golful Persic trec prin această rută, majoritatea provenind din Qatar. După atacurile iraniene asupra facilităților din Ras Laffan și Mesaieed, Qatar a oprit temporar producția.