Slatina găzduieşte cea de-a XVIII-a ediţie a Concursului Naţional al Copiilor „Căluşul Românesc”, manifestare la care vor participa peste 2.000 de copii din 18 judeţe, dar şi din Republica Moldova. Ritualul Căluşului este un obicei românesc practicat de Rusalii, care a fost inclus, în anul 2005, pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţiii UNESCO , alături de Doina şi Ceramica de Horezu.

Una dintre cele mai mari manifestări tradiţionale româneşti are loc la Slatina, judeţul Olt, în perioada 21-25 iunie 2016 , oraş care organizează cea de-a XVIII-a ediţie a Concursului Naţional al Copiilor „Căluşul Românesc”. La manifestările din acest an participă peste 2.000 de copii din 18 judeţe: Alba, Argeș, Bihor, Botoșani, Bistriţa-Năsăud Călărași, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Maramureș, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Vaslui, Vâlcea și 50 de localităţi din judeţul Olt.

Micuţii și virtuoșii artiști, dansatori, călușari, căiuţi și călușeri, vor cuceri Slatina în această perioadă oferind slătinenilor în diverse locaţii spectacole demonstrative. Concursul se va desfășura pe scena amplasată în aer liber - Esplanada Casei de Cultură a Sindicatelor. Va fi nelipsită Parada portului popular de miercuri, 22 iunie.

Concursul va avea şi  invitaţi de onoare, este vorba despre caricaturistul Gogu Neagoe  şi Ansamblul de dans popular „Speranţa” din Republica Moldova, transmit organizatorii.

FOTO: Caricaturistul Gogu Neagoe, alături de căluşari

Pe lista Patrimoniului UNESCO

Ritualul Căluşului  a fost inclus, la 25 noiembrie 2005, pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţiii UNESCO. Pe această listă, România mai este reprezetntată de  Doina , inclusă pe 2 octombrie 2009,  dar şi  Ceramica de Horezu, inclusă pe 3-7 decembrie 2012.

Căluşul este un obicei românesc practicat de Rusalii şi ţine de cultul unui străvechi zeu cabalin numit de tradiţia populară a dacilor Căluş, Căluţ sau Călucean. Piesele din „echipamentul” căluşarilor poartă şi ele denumiri care amintesc de numele zeului, mişcările dansului simbolizând tropăiturile şi comportamentul cabalin.

Căluşar din Oradea (Foto:Wikipedia)

Căluşarii reprezintă participanţii la dansul Căluşului, dans tradiţional românesc, prezent în timpurile vechi atât în Moldova, Oltenia cât şi în Transilvania, scrie Wikipedia.

Căluşar din Orăştie (Foto:Wikipedia)

În mod tradiţional, dansul se execută în săptămâna dinaintea Rusaliilor  şi are scop cathartic (tămăduitor), însă există documente istorice care atestă practicarea dansului şi cu alte ocazii, de exemplu, dansul executat de soldaţii lui Mihai Viteazul, "căluşerii", ce se aflau sub conducerea căpitanului Baba Novac, în cadrul sărbătorii date de Sigismund Bathory în 1599, la Piatra Caprei, lângă Alba Iulia.

Sărbătoarea Rusaliilor, pogorârea Sfântului Duh

Rusaliile (din latină rosalia) (cunoscute şi drept Pogorârea (coborârea) Sfântului Duh (Sfântului Spirit)) reprezintă o sărbătoare creştină importantă, prăznuită întotdeauna duminica, la 50 de zile după Paşti. De Rusalii este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret. Potrivit scrierilor Noului Testament (Faptele Apostolilor 2, 1-11) acest eveniment a avut loc în ziua rusaliilor evreieşti (Şavuot), la 50 de zile de la învierea lui Iisus din Nazaret. De aceea sărbătoarea creştină mai poartă denumirea de Cinzecime (în latină Pentecostes, în franceză Pentecôte, în germană Pfingsten, în maghiară Pünkösd etc.).