Economie
De ce a ajuns România la un deficit bugetar de 9,3% din PIB. Consilierul guvernatorului BNR: Politici imprudente
Deficit bugetar. Sursa foto: Pixaby
Din cuprinsul articolului
Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, a declarat că politicile bugetare din 2017 încoace au dus la un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024, bazat pe îndatorare accelerată și creșteri de cheltuieli.
Deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB, după ani de politici fără echilibru, spune Eugen Rădulescu
Consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, Eugen Rădulescu, susține că România se confruntă cu efectele unor politici bugetare aplicate începând cu anul 2017, care au ignorat echilibrele financiare. Acesta a explicat că evoluțiile recente au condus la o situație dificilă pentru economia națională.
„Noi am intrat într-o situaţie practic fără ieşire, ca urmare a unor politici imprudente, să folosesc cuvântul acesta foarte blând, începând din 2017. Am avut din 2017 politici care nu au mai respectat echilibrele bugetare. Am trecut şi prin două crize importante. A fost întâi pandemia. După pandemie am avut criza energetică indusă intenţionat de Rusia care a atacat Ucraina”, a spus consilierul guvernatorului BNR.
Eugen Rădulescu. Sursa foto: Facebook
Deficitul bugetar din 2024 este descris drept unul neobișnuit de ridicat în lipsa unei crize
Potrivit lui Rădulescu, nivelul cheltuielilor publice nu a fost temperat nici după perioadele de criză. Din contră, acestea au continuat să crească, atingând un vârf în anul 2024.
„Noi, în loc să ne oprim puţin cu avântul cheltuielilor bugetare, de fapt, el a ajuns la paroxism în 2024, când deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB. Este un deficit uluitor de mare pentru că s-a produs într-un an fără niciun fel de criză”, a spus Eugen Rădulescu.
Acesta a mai declarat că resursele din Fondul de Rezervă al Guvernului au fost utilizate integral, în condițiile în care, potrivit regulilor, acestea ar trebui rezervate exclusiv situațiilor excepționale.
„Tot Fondul de Rezervă al Guvernului a fost tocat pe nimic. Fondul de Rezervă trebuie cheltuit numai şi numai pentru crize”, a spus el.
Creșterile de salarii și pensii au fost susținute prin împrumuturi, spune Eugen Rădulescu
În analiza sa, consilierul BNR a declarat că majorările de venituri din ultimii ani nu au fost acoperite din venituri bugetare sustenabile, ci din împrumuturi.
„În momentul în care ai un deficit atât de mare bugetar, care se corelează cu un deficit aproape la fel de mare de cont curent, asta înseamnă că ţara trăieşte cu mult deasupra mijloacelor sale. Creşterile de salarii, de pensii, de investiţii toate cele care au fost până în prima jumătate a lui 2025 s-au bazat pe o îndatorare fără limită”, a declarat consilierul guvernatorului BNR.
Rădulescu a declarat că acest model are limite clare și poate deveni nesustenabil. „Această îndatorare fără limită are o limită. Vine ziua în care nu mai primeşti bani”, a spus el.
Nivelul datoriei publice se apropie de pragul de referință european
Oficialul a atras atenția asupra nivelului datoriei publice, care se apropie de 60% din PIB, prag stabilit la nivel european.
„Şi să ştiţi că ajungând deja cu datoria publică la un fatidic 60% din PIB şi când spun fatidic este că el este suma trecută în tratatul de la Maastricht ca nivel maxim de îndatorare pentru zona euro”, a declarat Rădulescu.
Costurile cu dobânzile depășesc cheltuielile pentru educație
Un alt semnal de alarmă vizează povara tot mai mare a dobânzilor aferente datoriei publice. Potrivit lui Rădulescu, acestea ajung la un nivel semnificativ în bugetul de stat.
El a declarat că România va plăti în acest an aproximativ 3% din PIB doar pentru dobânzi, o sumă care depășește totalul alocat pentru sistemul de învățământ.
Reducerea deficitului bugetar este prezentată ca o condiție esențială pentru stabilizarea economiei
În final, consilierul BNR a spus că ajustarea deficitului bugetar este necesară pentru a evita agravarea problemelor economice.
„Economia nu poate fi refăcută fără să se treacă prin reducerea deficitului bugetar”, a declarat Rădulescu. De asemenea, în opinia sa, deficitul reprezintă „o extrem de gravă problemă la adresa viitorului României”.
