Poetul, scriitorul și publicistul Mircea Dinescu s-a referit recent la puloverul pe care l-a purtat la Revoluție și a subliniat că ar fi dispus să-l vândă pentru a-și completa veniturile. Desigur, a fost o remarcă ironică, lansată în contextul unor dezvăluiri despre Ion Iliescu, o figură-cheie din decembrie 1989.

Duminică, în emisiunea Inisider politic (Prima TV), Mircea Dinescu a fost întrebat dacă mai are puloverul purtat la în decembrie 1989. Cu efervescența caracteristică, poetul a răspuns că n-a renunțat la acest obiect vestimentar și chiar se gândește că l-ar putea scoate la licitație.

„Îl am pe undeva şi aş vrea să îl scot la licitaţie. În vremea capitalismului să câştig şi eu măcar ceva, că mulţi tâmpiţi îşi închipuie pe Internet că: «Dinescu, la Revoluţie ţi-ai luat…” Eu am vrut să nu fiu umilit de această lume în care am intrat şi nu am crezut vreodată că o să trăiesc în capitalism.

Eu am crezut că vine tovarăşul Iliescu şi face un comunism cu faţă umană. A făcut un capitalism cu faţă inumană”, a declarat Mircea Dinescu. Mai departe, cel care prezintă la Prima TV emisiunea ”Poezie și delicatețuri” a dorit să le răspundă celor care au afirmat că se cunoștea cu Ion Iliescu înainte de Revoluție.

Mircea Dinescu a negat legăturile cu Ion Iliescu

Mai mult, publicistul nu crede în scenariile apărute după decembrie 1989 și care erau construite în jurul ideii că fostul președinte al României a fost unul dintre pionii care au plănuit răsturnarea regimului Ceaușescu.

„Foarte multă lume, acum, tot felul de imbecili, şi pe Internet spun: «Dinescule, cu Iliescu ai pus la cale…» Eu nu l-am cunoscut pe Ion Iliescu înainte de 1989. Ştii de unde ştiam de el? De la Europa Liberă.

Ascultam Europa Liberă în fiecare seară. La Europa Liberă se spunea că o să vină în România în locul lui Ceauşescu un activist de partid mai luminat, care a fost coleg cu Gorbaciov, ceea ce nu era adevărat. Nu a fost Iliescu coleg cu Gorbaciov.

Ideea că Ion Iliescu şi cu alţi oameni au conspirat este o prostie. Ceauşescu nu admitea nicio disidenţă în cadrul partidului. A fost un tip care a mârăit… Mureai pur şi simplu.  Iliescu nu era un om foarte curajos. Bine, nu voia să moară, că se murea dacă erai în zona aia. Şi a stat pitulat la Editura Tehnică până în 1989.

Ce s-ar fi întâmplat, de fapt, la 22 decembrie 1989?

El a apărut în 1989, pe 22 decembrie, după ce am apărut noi la televizor, după o oră… Eu nu l-am cunoscut pe Iliescu nici pe 22 decembrie, deşi mulţi imbecili pe Internet sau pe Facebook spun, «Bă, cu Iliescu ai complotat, comunistule!»

Pe 22 decembrie, după ce am apărut la televizor, ne-am trezit după o oră că ne spun unii: «Domnilor, dăm şi de la studioul nu ştiu care, 5, unde era tovarăşul Ion Iliescu.» Pe 22 decembrie eu nu l-am văzut pe Ion Iliescu. Cred că dacă nu apărea Iliescu, pe noi ne împuşcau”, a completat Dinescu.

Amintim că, printre altele, Mircea Dinescu are un restaurant în Centrul Vechi al Bucureștiului și deține moșia La Cetate, în județul Dolj. În aprilie 2021, Portul Cultural Cetate a fost în prim-planul jurnalelor de știri din cauza distrugerii pontonului, în urma unei furtuni puternice.

Dinescu a cumpărat proprietatea din Dolj în 1997. La acea vreme, el intra în posesia ruinei fostului port agricol de la Cetate, inaugurat în 1880. În 1945, portul a fost închis și transformat în sediu pentru grăniceri. După Revoluție, clădirea a fost transformată în grajduri pentru animale.

Dinescu a intrat în turism, cucerit fiind de frumusețile Olteniei

Cu investiții bine calculate, Dinescu a reușit facă acolo un minihotel cu 18 camere și 3 apartamente. La Cetate, poetul a reușit să dezvolte o afacere cu vinuri produse din strugurii de pe malul Dunării. La Cetate se mai și delicatețuri după rețetele inspirate din bucătăria boierească.

„Port Cultural Cetate. Este așezat pe malul Dunării, între Calafat și Turnu Severin, pe locul în care, de pe la 1880 până la mijlocul secolului trecut, a funcționat un port agricol de unde se exporta grâu și făină spre Budapesta, Viena și orașele germane danubiene.

În 1997, impunătoarea clădire a căpităniei portului, construitǎ cu mai bine de 100 de ani în urmǎ de meşteri italieni însǎ de ani buni abandonată şi aflată în ruină, a fost descoperită întâmplător şi achiziţionată de Mircea Dinescu.

Astfel, fostul port agricol a avut şansa să reînvie ca port cultural după mai bine de 50 de ani de când, odată cu instaurarea regimului comunist, fusese închis şi transformat în pichet de grăniceri.

Port cultural la Cetate

Ideea de port cultural a venit de la sine: între 1998-2007, pe perioada restaurării clădirilor principale, portul a găzduit cu preponderență tabere de artişti, în cadrul unor proiecte organizate de Fundaţia pentru poezie Mircea Dinescu. La început au fost ceramiştii care şi-au construit cuptoarele pe malul Dunării şi apoi chiar şi un sat neolitic pe lângă iazurile din vatra veche a satului, la Ulmi.

Apoi au venit sculptorii care au lăsat primii îngeri din lemn şi piatră. Proiectul Înger Parc – născut la începutul anilor 2000 ca o reacţie polemică la ideea ministrului turismului de atunci de a contrui Dracula Parc – a continuat să crească, adăugându-şi în ultimii ani câteva sculpturi monumentale de metal.

Din 2007, când fundaţia, sub auspiciile firmei Port Cetate, a început sǎ renoveze / restaureze şi celelalalte clădiri aflate pe malul Dunării, şi după construirea unei bucătării moderne şi a unui minihotel, locul a devenit accesibil şi pentru turism. Tot din 2007, după instalarea unui ponton nou, a fost reinaugurat şi portul, care primeşte acum periodic vase turistice de croziera sau ambarcaţiuni private.

Portul Cetate este astăzi recunoscut pentru gastronomia sa cu totul specială, inspirată de vechi reţete boiereşti şi produsă doar cu ingrediente naturale de la ferma proprie, dar şi pentru Vinul lui Dinescu, produs la crama Galicea Mare.

Cele două plantaţii de la Cetate şi Galicea însumează 100 ha şi includ atât soiuri autohtone cât şi soiuri nobile europene şi, deşi încă tinere, au deja în palmares câteva vinuri de excepţie, se arată pe discoverdolj.ro.