Franța. Sursa foto: Zoran Stojiljkovic | Dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Datoria publică a Franței a crescut cu aproape 71 de miliarde de euro în al doilea trimestru, ajungând la 3.416 miliarde, potrivit Institutului Național de Statistică și Studii Economice (INSEE). Aceasta atinge 115,6% din PIB și va continua să crească în următorii ani, notează lesechos.fr.
Creșterea datoriei, în creștere
Creșterea inexorabilă a datoriei continuă. După ce a crescut cu 40,2 miliarde de euro în primul trimestru, datoria Franței a înregistrat o creștere totală de 70,9 miliarde de euro în primăvară, potrivit INSEE. Aceasta se ridică acum la 3.416 miliarde de euro, adică 115,6% din PIB, față de 113,2% la sfârșitul anului 2024.
Creșterea datoriei publice a venit în principal din partea statului, a cărui contribuție a crescut cu 64,3 miliarde de euro în al doilea trimestru. Contribuția administrațiilor de securitate socială a ajuns la 7,8 miliarde. În schimb, contribuția administrațiilor locale a scăzut foarte ușor (0,1 miliarde).
Către un vârf în 2027
Creșterea datoriei publice era de așteptat, notează lesechos.fr. În previziunile prezentate de Bercy partenerilor europeni în primăvară, în raportul anual de progres, datoria franceză ar trebui să atingă 116,2 % din PIB la sfârșitul anului 2025, apoi să crească în continuare în 2026 până la 117,6 % din PIB, pentru a atinge un vârf în 2027, la 118,1 % din PIB, înainte de a începe o scădere moderată.
Această traiectorie presupune astfel că deficitul public va trece de la 5,4 % din PIB în acest an la 4,6 % anul viitor – obiectivul guvernului Bayrou pe care noul prim-ministru, Sébastien Lecornu, ar putea să-l abandoneze în timpul negocierilor bugetare.
Sébastien Lecornu. Sursa foto: X
Deficitul public trebuie să continue să scadă de la an la an, până când în 2029 va ajunge la 2,8 % din PIB, sub pragul de 3 % considerat ca fiind nivelul care permite stabilizarea datoriei ca procent din PIB.
Analiștii din Franța se îndoiesc că traiectoria de redresare prezentată la Bruxelles poate fi menținută
Respectarea acestui plan presupune ca Franța să fie capabilă să repete în fiecare an eforturi bugetare majore, începând cu bugetul delicat pentru 2026, pentru care prim-ministrul încearcă să negocieze un acord cu partidele de opoziție.
Conform surselor citate de lesechos.fr, respectând recomandările europene, Sébastien Lecornu dispune de 6-7 miliarde de euro marjă față de planul de 44 de miliarde de euro al lui François Bayrou (luând în considerare creșterea naturală a cheltuielilor).
Având în vedere instabilitatea politică din Franța, mulți analiști se îndoiesc că traiectoria de redresare prezentată la Bruxelles poate fi menținută. Într-o notă recentă, banca Goldman Sachs estimează că datoria Franței ar trebui să continue să crească după 2029 și să se stabilizeze în cele din urmă în jurul valorii de 122 % din PIB.
