Danezii sunt chemați să voteze marți în alegerile legislative anticipate cu rezultate incerte. Scrutinul opune blocul de stânga, condus de prim-ministrul Mette Frederiksen, unei coaliții care grupează dreapta și extrema dreaptă. Guvernul social-democrat speră să recucerească încrederea danezilor, după scandalul sacrificării vizonilor care s-a transformat în coșmar politic pentru executiv.

Danemarca votează, marți, 1 noiembrie, în alegeri legislative cu suspans, în care menținerea prim-ministrului actual social-democrat Mette Frederiksen, confruntată cu un bloc care reunește dreapta și extrema dreaptă, ar putea depinde de un outsider centrist.

Birourile de vot vor fi deschise de la ora 8 la ora 20 (ora 7 până la 19 GMT) și primele rezultate vor fi așteptate pe la ora 21:30 în acest scrutin provocat de "criza vizonilor" care a ținut țara cu sufletul la gură peste un an.

Un partid susținător al guvernului minoritar a amenințat că îl dă jos dacă nu convoacă alegeri pentru a se asigura de încrederea alegătorilor după decizia, declarată apoi ilegală, de a sacrifica imensul șeptel de vizoni al țării pentru a lupta contra coronavirusului.

Ultimele sondaje creditează "blocul roșu" (stânga) condus de Mette Frederiksen cu 47,1 - 49,1% față de 40,9 - 43,6% pentru "albaștri", o alianță informală a partidelor liberale și conservatoare cu trei formațiuni populiste.

Potrivit acestor sondaje, niciun bloc nu va putea guverna fără Moderați, partid centrist creat în acest an de fostul lider liberal Lars Løkke Rasmussen, de două ori prim-ministru în trecut, care ar obține până la 10% din voturi.

"Dacă nu va exista majoritate, ceea ce pare să se profileze, Moderații sunt indispensabili pentru a forma un guvern", a rezumat situația pentru AFP Rune Stubager, profesor de științe politice la Universitatea din Aarhus. 

Moderații în vizorul dreptei și stângii

Cele două tabere și-au înmulțit promisiunile. Actuala prim-ministru a reluat ideea unui guvern de coaliție între stânga și dreapta, condus de ea, și s-a declarat gata să reformeze sistemul de sănătate pentru a fi pe placul Moderaților.

La rândul lui, liderul liberalilor a cerut întoarcerea lui Lars Løkke Rasmussen în fostul lui partid. "Dacă vreți (să realizați) lucrurile la care visați și care au fost cultivate în vechea noastră grădină comună, întoarceți-vă acasă", a spus Jakob Ellemann-Jensen într-una din ultimele dezbateri televizate. 

După o campanie dominată de climă, inflație și sistemul de sănătate, aproape un sfert din alegători sunt încă indeciși. "Există o mare volatilitate printre alegătorii danezi, circa 40% schimbă partidul", a arătat politologul Rune Stubager.

Antesa Jensen votează, ea, pentru prima dată și ezită. "Nu știu încă pentru cine voi vota, probabil Alternativa sau Radicalii", două formațiuni de stânga, a spus ea.

În programe, "chestiunea imigrației este prohibitivă pentru mine", explică cvadragenara.

Americancă, ea tocmai a obținut cetățenia daneză după un proces extenuant, simbol al politicii restrictive a țărilor scandinave în materie de primire a străinilor.

Grijulie pentru prosperitatea și coeziunea sa, Danemarca este un campion al rigorii în ce privește migrația de peste 20 de ani, oricare ar fi blocul aflat la putere.

Susținător al unei politici "zero refugiați", guvernul actual social-democrat lucrează la crearea de centre de gestionare a cererilor de azil în Rwanda, după model britanic.

Clima, o axă majoră a campaniei

Cele 5,9 milioane de danezi par mai preocupați de climă. Obiectivul țării nordice este de a-și reduce cu 70% emisiile până în 2030, față de 55% în toată UE, și să ajungă la neutralitatea climatică în 2050, ca ansamblul țărilor europene.

Duminică, circa 50.000 de persoane, printre care prim-ministrul, s-au adunat la "Marșul Climei". "Aceste alegeri sunt foarte importante pentru ce se va întâmpla cu Pământul în viitor. Şi cred că este important ca prioritatea numărul unu să fie clima pentru politicieni și alegători", a amintit una dintre manifestante, Esther Ronn, studentă de 23 de ani.

Stânga a promis o lege privind biodiversitatea și social-democrații intenționează să introducă o taxă pe carbon în agricultură, o măsură susținută de celelalte formațiuni.

Pe partea dreaptă, partidul liberal mizează pe dezvoltarea soluțiilor verzi, în vreme ce "Noua Dreaptă" (extrema dreaptă) este deschisă la construcția de centrale nucleare.

În total, nu mai puțin de 14 partide au prezentat liste pentru cele 179 de locuri din Folketinget, din care patru sunt rezervate teritoriilor ultra-marine: Groenlanda și insulele Feroe.

Participarea la alegeri este tradițional ridicată în Danemarca. În 2019, 84,6% din cele circa 4,2 milioane de alegători au mers să voteze, notează france24.com.

(Traducerea Rador)