„Cutia neagră” a creșterilor de prețuri la facturile de energie electrică. Grecia, Bulgaria, România și Ungaria fac front comun.

Europa de Sud-Est, marea pierzătoare a reglementărilor la energie

Modelul energetic european a dovedit încă o dată că nu funcționează corespunzător - Grecia, Bulgaria, România, Ungaria și alte țări se pregătesc să solicite crearea unui mecanism permanent pentru detensionarea prețurilor

Dacă în anii anteriori criza energetică a fost un coșmar, explozia prețurilor la curentul electric începând cu luna iulie a acestui an s-a dovedit a fi o trezire dură la o realitate la fel de dramatică: dacă până acum prețurile erau ridicate iarna în toată Europa, din cauza cererii mari de resurse de încălzire, de acum încolo preţurile vor fi mari şi pe timpul verii în Europa de Est, întrucât regiunea este lovită de valuri de căldură (care cresc consumul de energie cu cel puțin 40%). Prin urmare, regiunea se găseşte în situaţia de a avea electricitate scumpă atât iarna, cât și vara.

În condiţiile în care fenomenul prețurilor extrem de ridicate (ajunse chiar la niveluri record) afectează sistemul energetic al Europei de Sud-Est, mai multe ţări, printre care Grecia, Bulgaria, România, Ungaria se pregătesc să solicite crearea unui mecanism permanent de detensionare a prețurilor.

Reglementările în energie de la Bruxelles au lovit cele patru țări

Primul pas în această direcție a fost făcut de premierul grec Kyriakos Mitsotakis, care a ridicat problema la cel mai înalt nivel european, printr-o scrisoare pe care a trimis-o președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În această scrisoare, Mitsotakis a explicat că deficienţele pieței europene au dus la scumpiri puternice și de mare amploare şi a solicitat Bruxelles-ului să dea un „răspuns politic” imediat la această „criză prelungită”.

În scrisoarea sa, premierul grec a cerut Comisiei Europene să ia măsuri pentru a crește posibilitățile de transfer transfrontalier de energie, adică întărirea interconexiunilor dintre statele membre, subliniind totodată importanța unei mai bune supravegheri a pieței europene, pe care o descrie drept o „cutie neagră” care este „de neînțeles chiar și pentru experți”.

Va fi trimisă o scrisoare către Comisia Europeană

Într-o a doua fază, conform informațiilor de care dispune publicaţia Proto Thema, va urma o altă scrisoare ce va fi adresată de această dată de Grecia, Bulgaria și România sub forma unui document non-paper către Comisia Europeană, în ansamblul ei. În această scrisoare, problema preţurilor extreme la energie va fi detaliată pe larg - pe bază de exemple și date concrete.

Lupta finală este de așteptat să fie dată la mijlocul lunii octombrie, când ar urma să aibă loc un Consiliu al Miniștrilor Energiei unde se va discuta despre inițiativa comună întreprinsă de Grecia, România și Bulgaria pentru detensionarea presiunilor asupra prețurilor la energia electrică.

Acolo va fi discutată și cererea pe care cele trei țări au depus-o deja cu privire la realizarea unor modificări structurale în sistemul energetic european de tip target model. Grecia, România și Bulgaria vor solicita ca țările din sud-estul Europei să deţină și să gestioneze un mecanism permanent, care să le poată excepta din Eurosistem atunci când va exista un „fenomen endemic”, adică atunci când există condiții pentru crearea unor prețuri extreme la energie electrică, preţuri care nu s-ar datora unor motive legate de producție și cerere, ci slăbiciunilor existente în interconexiuni care transformă regiunea într-o „insula energetică”.

De ce se scumpeşte (din nou) curentul electric?

Faptul că factura împovărătoare în ceea ce priveşte energia este suportată în principal de țările balcanice este demonstrat de diferențele între preţurile înregistrate de acestea și celelalte țări.

Este relevant că în primele zece zile ale lunii septembrie, Grecia a avut un preţ mediu de 146,28 euro pe megawatt ora, România 158,74 si Bulgaria 146,34 euro pe megawatt ora.

Asta, în timp ce prețul mediu pe megawatt oră în Franța pentru aceeași perioadă a ajuns la 77,21 euro și în Germania la 94,41. În ceea ce privește prețurile angro maxime, datele sunt și mai... înfricoșătoare, depășind deja nivelul de 940 de euro pe megawatt oră și îndreptându-se cu viteza maximă spre 1.000 de euro. De ce se întâmplă asta?

UE dă vina pe Rusia pentru scumpirile la energie

Experții arată că acest fenomen este „absolut de așteptat” atunci când în piață apare brusc un „desperate consumer”, adică un consumator disperat după energie, ceea ce provoacă distorsiuni în modelul țintă, dar și în piața energetică în sine. Este vorba de Ucraina, care a fost unul dintre marii producători de energie din Europa.

Însă alegerea strategică a Rusiei de a-i ataca rețeaua energetică a forțat țara să-și scoată din funcţiune centralele nucleare. Și întrucât Ucraina a fost lăsată fără electricitate, este forțată să devină importatoare de energie plătind oricât e necesar.

Iar acest „oricât” este ceea ce provoacă marea distorsiune. În ultimul timp, pe măsură ce Rusia și-a intensificat bombardamentele, Ucraina a cumpărat energie la un cost mediu de 6.000 de euro pe megawatt oră, ajungând chiar şi la 9.000 de euro pe megawatt oră!

În acest caz, apare componenta speculativă a legii cererii și ofertei: adică, deşi nu există deficit energetic și producția este suficientă pentru a acoperi cererea, „consumatorul disperat” împinge fără să vrea prețul în sus și pentru ceilalţi, în special pentru cei care sunt decuplaţi de restul pieței. Dar de ce acest lucru are legătură doar cu Grecia, Bulgaria, România și alte țări balcanice, dar și nu cu ţările din Europa Centrală și de Nord?

Nimic despre „înverzire”

În acest caz se văd slăbiciunile sistemului actual, întrucât Grecia și celelalte țări vecine par să fie izolate ca un fel de „insulă energetică”. Cu alte cuvinte, nu au suficiente interconexiuni – cabluri, ca să explicăm mai simplu – pentru a transfera energie în rețelele proprii, lucru care nu este valabil în cazul altor țări europene.

Pentru regiunea în care ne aflăm există un triplu dezavantaj: pe de o parte, Ucraina este cea care împinge prețurile la energia electrică în sus (ea însăși plătind scump pentru ea) și, pe de altă parte, interconexiunile slabe care pun țările europene din Balcani într-o situație dificilă, apărând ca o insulă decuplată din punct de vedere energetic.

Modelul țintă, sistemul adoptat de Uniunea Europeană, nu numai că nu ajută, ci agravează situația. Și asta pentru că, după cum au explicat oficiali din Ministerul Energiei de la Atena, modelul țintă (target model) are un punct slab, şi anume chiar şi dacă nu există vreo modificare a costului sau a cantității de energie produsă, poate apărea un „consumator disperat” din cauza căruia ultimul preț licitat se aplică tuturor, şi astfel toţi producătorii obţin câştiguri uriaşe, cu excepția producţiei din surse de energie regenerabilă, care funcționează pe bază tarifară.

Reglementări stupide în energie

Sistemul european acceptă prețurile extreme în calcularea mediei, explică aceleași surse, pentru a trimite un semnal către piață. Însă semnalul pe care îl primește piața în acest caz este că producătorii trebuie să primească mai mulți bani.

Întrucât acești bani sunt plătiți de consumatori, Grecia susține - și este perfect rezonabil - că nu are absolut nici un sens ca banii respectivi să fie direcționați către producători, când, de fapt, este nevoie de investiții în sistemele de interconectare (cabluri) care ar trebui făcute de către administratorii reţelelor electrice.

Cu alte cuvinte, este... definiția absurdului: sistemul prevede includerea în calcul a prețurilor extreme pentru a da semnal autorităților de reglementare să facă investiții pentru contracararea insulelor energetice, dar, de fapt, banii ajung la producători.

Canicula a crescut consumul de energie

A treia problemă care împinge prețurile la cote extreme în regiunea noastră este clima caldă. Vara din acest an (sau mai bine zis, şi din acest an) a fost cea mai fierbinte înregistrată vreodată pe planetă, iar în țările din sud-estul Europei s-a înregistrat, în esență, un val continuu de caniculă, timp de trei luni, cu temperaturi record.

Acest fapt a dus la o creștere a consumului din cauza folosirii aparatelor de aer condiționat în așa măsură încât, în cazul Greciei, consumul a crescut cu 40% în cele trei luni de vară. În același timp, creșterea temperaturii medii ca urmare a crizei climatice determină şi alte țări europene, care aveau în mod tradițional o climă mai rece, să recurgă la utilizarea aerului condiționat, iar această tendință – conform estimărilor oamenilor de știință – va continua, dacă nu chiar se va intensifica, în următorii ani, verile devenind mai calde şi ducând la o cerere în creștere de energie electrică.

În acest caz intră în joc „legea pieței”, conform căreia o cerere mai mare datorată condițiilor meteorologice extreme duce la o creștere a prețului energiei electrice. Acest lucru nu ar fi atât de catastrofal în sine, dar în combinaţie cu cererea tot mai mare dinspre Ucraina și fenomenul de „insula energetică” ce caracterizează regiunea, permite producătorilor să profite, provocând o creștere a prețurilor. Sursele regenerabile de energie ar putea oferi soluția, furnizând energia necesară la un cost constant scăzut, dar au dezavantajul că nu produc 24 de ore din 24 și depind în mare măsură de condițiile meteorologice.

Intervenția lui Mitsotakis

Acest dezechilibru al cererii, care este de așteptat să devină un fenomen permanent și în continuă intensificare pe timpul verii în regiunea noastră, disfuncţionalităţile sistemului de tip target model şi distorsionările cauzate de factorul Ucraina pe piața europeană sunt câteva dintre aspectele pe care Grecia le va ridica împreună cu România și Bulgaria în cadrul instituţiilor europene. Premierul grec a evidenţiat deja problema prin scrisoarea adresată președintei Comisiei Europene.

„Spunem că avem o piață unică, avem un sistem de tip target model, dar acesta nu a funcționat în ultimele luni. Și trebuie să vă spun că în următoarele zile voi evidenția această problemă printr-o scrisoare pe care o voi trimite președintei Comisiei Europene, doamna von der Leyen, în care voi explica exact ce s-a întâmplat, nu doar în Grecia, ci și în Bulgaria, în România, în Ungaria.

Și cum de există momente ale zilei în care prețul marginal al sistemului este de 10 ori mai mare în Balcani decât în ​​Austria sau Republica Cehă. Ceva nu merge bine. Nu merge bine pe modelul european”, declarase Mitsotakis de la tribuna Târgului Internaţional de la Salonic în urmă cu două săptămâni.

Consumatorul nu trebuie să plătească pentru distorsiunile din modelul european

„Exportăm energie în Ucraina, dar consumatorul grec nu trebuie să plătească pentru distorsiunile din modelul european. Vom lua profiturile excesive, le vom returna consumatorilor, astfel încât aceștia să aibă prețuri sub 15 cenți pe kilowatt oră. La prețurile cu amănuntul, Grecia este semnificativ sub media europeană. Voi lupta pentru ca aceste distorsiuni să fie corectate”, a mai spus Mitsotakis.

Într-un scenariu favorabil și mai degrabă așteptat, propunerile Greciei ar trebui să fie acceptate, iar acest mecanism de intervenție ar trebui să fie creat ori de câte ori se observă dezechilibrele de mai sus. Dezideratul pentru ţările solicitante (Grecia, România, Bulgaria) este ca acest mecanism să fie unul permanent și să fie controlat chiar de ele.

Însă chiar și presupunând că această propunere este acceptată pe 15 octombrie (la reuniunea miniştrilor UE) și mecanismul este creat chiar a doua zi, nu vom vedea rezultate prea curând. Premierul grec a precizat deja că „nu mă aștept să existe soluții imediate”, iar oficiali din Ministerul Energiei de la Atena susțin că efectul (și mai ales ceea ce va resimţi consumatorul obişnuit) se va vedea pe termen mediu și lung.

Draghi - un aliat

Fostul președinte al BCE Mario Draghi este un aliat neașteptat în problema energetică a Greciei. În raportul său realizat pentru Comisia Europeană, el se arată în favoarea unei revizuiri cuprinzătoare a modului în care UE îşi crește finanțările pentru investiții, inclusiv „noua finanțare comună și activele comune”.

În raportul său, Draghi face apel să existe active comune şi sigure și o finanțare comună a UE care să sprijine „bunurile publice europene”, precum infrastructura energetică partajată. El propune de asemenea reformarea pieței energetice, astfel încât prețul energiei regenerabile ieftine să nu mai fie dictat de costul combustibililor fosili mai scumpi.

Diagnosticând probleme fundamentale ale pieței energetice a UE, Draghi concluzionează că investițiile în infrastructură sunt lente și neoptimizate atât în ceea ce priveşte sursele regenerabile, cât și rețelele, potrivit ProtoThema.

(Traducerea: Carolina Ciulu, RADOR RADIO ROMÂNIA)