Cum s-ar fi încheiat confruntarea militară dintre NATO și Pactul de la Varșovia?

Cum s-ar fi încheiat confruntarea militară dintre NATO și Pactul de la Varșovia?

Forța brutală extremă ar fi oferit Tratatului de la Varșovia un avantaj strategic enorm asupra NATO, notează nationalinterest. org.

În planul „Șapte zile spre Rin”, forțele nucleare sovietice urmau să distrugă Hamburg, Dusseldorf, Köln, Frankfurt, Stuttgart, München și capitala Bonnului german-vest. Sediul NATO de la Bruxelles ar fi anihilat, la fel ca și portul belgian din Anvers. Amsterdam ar fi fost, de asemenea, distrus. Până și Danemarca urma să fie ținta a două atacuri nucleare.

Rezultatul ar fi fost că  NATO ar fi rămas fără o bună parte din conducere, iar  guvernelor civile din Occident distruse sau demoralizate. Germania de Vest, Belgia, Olanda și Danemarca urmau să fie ocupate la sfârșitul celor șapte zile. Eliminarea orașelor portuare Hamburg, Antwerp și Amsterdam viza să reducă semnificativ capacitatea NATO de a aduce întăriri din Marea Britanie și America de Nord.

Curios, Franța și Regatul Unit erau  cruțate de atacuri nucleare. Acest lucru se datora probabil faptului că ambele  țări aveau arsenale nucleare independente de Statele Unite. Calculul era că Statele Unite ar ezita să riposteze de teama escaladării la războiul nuclear strategic. Pentru Franța și Marea Britanie, însă, câmpul de luptă atomic european era mult mai aproape, așa că linia de separare între tactică și stratege ar fi putut să nu mai fie atât de clară.

Ne puteți urmări și pe Google News

Planul Pactului de la Varșovia arată clar un lucru. Sovieticii vizau ca atacul fulger să forțeze Republica Federală Germania (Germania de Vest)  să se predea, astfel încât restul NATO sî rămână fără motive de a continua lupta – ceea ce preîntâmpăina  riscul unui  război nuclear total. Analistul nationalinterest.org Kyle Mizokami  crede că NATO ar fi pierdut războiul, din cauza calculului greșit că escaladarea   spre folosirea armeleor nucleare va fi treptată

În aceste condiții, URSS, care plănuia să le folosească dîn prima zi, ar fi căpătat un avantaj uriaș. Mai ales că  utilizarea de lovituri nucleare asupra Europei de Vest ar fi transferat decizia de la NATO, ca organism colectiv,  la conducerile celor trei puteri nucleare, adică  Statele Unite, Franța și Marea Britanie, ceea ce ar fi dat naștere unor tensiuni între aliați.