Cum l-a scăpat procurorul de condamnare pe interlopul Alexandru Găină, acuzat de omor la comandă

În 2025, Curtea de Apel București a dat sentința definitivă în dosarul în care Alexandru Găină era acuzat de Parchet că a comis asasinatul la comandă și l-a împușcat pe Mihai Ionescu, un cămătar și interlop al Bucureștiului. Traficantul de droguri de azi, prins la Snagov, fusese arestat în 2016 pentru această faptă, la 18 ani de la comiterea ei. Procurorul nu l-a dovedit.

În urmă cu 10 ani, în 2016, Parchetul și Poliția Capitalei ne-a anunțat o știre bombă. Celebrul hoț de mașini de lux din gașca lui Radu Bolgiu, reprofilat pe trafic de droguri, Alexandru Găină este suspectat că, în 1998, l-a executat prin împușcare pe Mihai Ionescu. Dosarul asasinatului rămăsese fără autor cunoscut.

Era o știre senzațională. Scrisesem și publicasem la momentul comiterii crimei multe articole. Împreună cu echipa mea de la ziarul Libertatea, reporteri de investigație extrem de buni, am adunat în 1998 multe mărturii, am aflat aspecte și legături din viața celui împușcat. Niciodată nu ne apăruse în peisaj Alexandru Găină sau Bolgiu, ambii fii de ofițeri de informații din Securitate și apoi din MAI și SRI.

Așadar, când după 18 ani ni s-a spus că asasinatul ar fi fost comis de Găină ni s-a părut un mare succes al polițiștilor de la „Omoruri”. Din echipa de anchetatori, nu mai rămăsese în departament decât Radu Gavriș, devenit șeful acestuia. Cum s-a ajuns să-l descopere pe Găină ca autor? A apărut un denunțător și apoi s-au coroborat informațiile cu probele existente în dosarul din 1998. Denunțătorul făcuse parte și el din gașca lui Bolgiu.

Câte animale pot crește românii într-o gospodărie. Ce amenzi se dau dacă limita e depășită

Trump le cere aliaților să desemneze Gărzile Revoluției din Iran și Hezbollah drept organizații teroriste

Alexandru Găină a fost reținut de polițiștii bucureșteni în 2016

Rechizitoriul procurorului nu a ținut însă în fața instanțelor, probele nu au convins. Este încă un exemplu că, dacă procurorul nu le oferă judecătorilor un dosar-beton, care să demonstreze vinovăția inculpatului, acesta scapă. Nu cu prescriere sau din alte motive.

Voi relua ceea ce am susținut și în 2016, analizând referatul procurorului de la Parchetul București și motivarea instanței de la Tribunalul București, care a refuzat propunerea de arestare a lui Alexandru Găină. Judecătorul a decis ca inculpatul să fie pus sub control judiciar.

Argumentele pentru care instanța nu a crezut că Găină a comis asasinatul 

Am citit motivarea, cunoșteam cazul asasinatului din 1998, și am crezut, fără rețineri, că judecătorul are dreptate în hotărârea dată și că nu există probe clare care să-l transforme pe derbedeul, drogatul și hoțul Alexandru Găină într-un asasin plătit. O precizare importantă: în 2016, tatăl general era decedat.

Magistratul Tribunalului București susține în motivarea sa scrisă:

 „Desigur, probele în baza cărora se analizează legalitatea şi temeinicia unei măsuri preventive nu trebuie să aibă aceeaşi forţă cu aceea a probelor care stau la baza unei trimiteri în judecată şi, cu atât mai puţin, a unei soluţii de condamnare, ci acestea trebuie să furnizeze o serie de date credibile care să susţină presupunerea rezonabilă conform căreia persoana faţă de care a fost declanşată urmărirea penală a săvârşit fapta de care este acuzată”.

Din păcate, probe nu prea erau. A venit și rândul Curții de Apel. Și judecătorii de aici au respins contestația procurorului de arestare a suspectului. Iată care sunt punctele esențiale, scrise în motivarea primei instanțe!

1.Alexandru Găină făcea parte dintr-o bandă de hoți de mașini de lux, pe care o conducea împreună cu Radu Bolgiu, zis Robocap. După patru ani de la asasinatul din strada Mieilor, unul dintre hoții din gașca lui s-a prezentat la Serviciul Omoruri din Poliția Capitalei și a făcut un denunț, spunând că Alexandru Găină e cel care l-a ucis pe Mihai Ionescu în 15 iulie 1998.

Denunțul respectiv nu s-a făcut printr-o declarație dată în fața procurorului, ci mărturia lui Alin Dănilă a fost înregistrată pe banda magnetică.

2.Judecătorul Tribunalului arată că discuția martorului cu polițiștii, în iulie 2002, nu e convigătoare.  Faptul că ştia foarte multe detalii despre comiterea omorului -victima a fost împuşcată în umăr mai întâi – se putea afla din presă. Doar martorul susține că Găină a supravegheat în prealabil zona, că lui i-a lăsat pistolul bănuit a fi fost folosit la asasinat.

Tot martorul Alin Dănilă susține că mașina cu care Găină s-a dus în strada Mieilor a fost dezmembrată și nu mai există. Nu există nimic care să confirme că e așa.

Expertiza criminalistică a dovedit că arma nu era cea cu care s-a tras

3.Pistolul, predat polițiștilor de martor, nu e arma cu care s-a tras în Mihai Ionescu, a stabilit expertiza. Se spune în motivarea judecătorului că, în aprilie 2002, martorul Alin Dănilă „a predat un pistol, în stare de funcţionare, o armă de foc semiautomată, având cartuşe cu glonţ calibru 7,65mm, pe care a afirmat că l-a primit în vara anului 1999 de la Alexandru Găină, pentru care expertiza balistică efectuată în iunie 2016 a stabilit că elementele de muniţie folosite la uciderea victimei nu au fost trase de această armă de foc.

De ce deținea martorul o armă de foc din 1998 și a predat-o polițiștilor peste 4 ani?

Nici amprentele lui Găină nu au corespuns cu cele de la locul faptei

4.Amprentele lui Găină nu corespund cu cele de la locul faptei, din 1998. „Au fost prelevate urme papilare la locul faptei şi deşi nu s-a dispus efectuarea unui raport de expertiză dactiloscopică pentru a se compara aceste urme cu impresiunile digito-palmare ale inculpatului, prin adresa din ….02.2004 s-a efectuat o comparaţie, rezultatul fiind negativ”, scrie judecătorul în motivare.

5.„Nu s-a efectuat o expertiză traseologică sau un experiment judiciar pentru a se stabili dacă o persoană de înălţimea inculpatului putea sau nu să fie autorul care a tras cele trei focuri de armă asupra victimei.

6.Un alt martor a infirmat susţinerile martorului Alin Dănilă, în sensul că inculpatul ar fi dat un bilet în care afirma că a îndeplinit serviciul şi cerea plata pentru uciderea victimei. S-a susținut că Mihai Ionescu a fost exacutat la comandă de niște mafioți italieni, care au plătit pentru asta.

7.Deși atunci când s-a făcut ancheta, în 1998, au existat mărturii că în mașina Mercedes erau cel puțin două persoane (așa am scris și noi în articolele din 1998), în dosarul din 2016 nu mai apare decât Alexandru Găină.

8.Judecătorul a avut în vedere faptul că ancheta penală a fost declanşată în luna iulie 1998 şi până în anul 2004 au fost audiaţi martorii şi au fost efectuate rapoartele de expertiză, au fost depuse listing-urile telefonice (în anul 2003), probe readministrate în anul 2016.

Din anul 2004 şi până în anul 2016, când au fost reaudiaţi toţi martorii şi au fost întocmite rapoarte de expertiză, deci timp de 12 ani nu au fost efectuate acte de urmărire penală, dosarul fiind lăsat în nelucrare.

Lăsat liber și achitat în lipsa unor probe concludente

Alexandru Găină nu a putut fi arestat și condamnat în lipsa unor probe concludente, iar anul trecut Curtea de Apel a dat decizia finală: achitat. La 50 de ani, însurat și cu vilă la Snagov, Găină și-a văzut de traficul de droguri pe relația cu Spania. Zilele trecute, la 51 de ani, s-a luptat cu arma în mână ca să scape de polițiștii de la DIICOT. Pe doi dintre ei se zice că i-a rănit.