Rafinărie atacată de ucrineni / sursa foto: captură video
Din cuprinsul articolului
În ciuda valului intens de atacuri cu drone lansate de Ucraina asupra infrastructurii energetice ruse, volumele totale de procesare a țițeiului au scăzut doar marginal în 2025, susține Reuters în baza unor surse din industrie care arată că Moscova ar fi reușit să evite o reducere drastică a producției de combustibil folosind capacitatea neutilizată a rafinăriilor pentru a compensa daunele provocate de lovituri. În ansamblu, procesarea țițeiului a fost cu aproximativ 3% mai mică decât anul trecut, deși Ucraina a vizat constant rafinării, depozite și conducte-cheie.
Impactul atacurilor ucrainene și reacția industriei ruse
Potrivit surselor consultate de Reuters, Ucraina a intensificat operațiunile cu drone în interiorul Rusiei, lovind cel puțin 17 rafinării mari în prima parte a anului și reluând ofensiva începând cu august. Rusia, al doilea exportator mondial de țiței, a fost nevoită să reducă exporturile de combustibil și să își întărească apărarea anti-dronă.
În perioada august–octombrie, atacurile combinate cu opririle planificate pentru mentenanță au scos din funcțiune aproximativ 20% din capacitatea totală de rafinare a țării, potrivit calculelor realizate pe baza informațiilor furnizate de trei surse din sectorul petrolier. Chiar și în aceste condiții, volumele de rafinare au scăzut doar cu 6%, ajungând la circa 5,1 milioane de barili pe zi – cu aproximativ 300.000 bpd mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.
La nivelul întregii perioade ianuarie–octombrie, procesarea totală a fost de aproximativ 220 de milioane de tone metrice (5,2 milioane bpd), ceea ce reprezintă o diminuare de doar 3%. Sursele citate au vorbit sub protecția anonimatului, iar Ministerul rus al Energiei a refuzat să comenteze, în condițiile în care Rusia nu mai publică oficial date privind activitatea rafinăriilor.
Bombardament rafinărie / sursa foto: captură video
Cum compensează Rusia pierderile: reporniri rapide și capacitate neutilizată
Cele trei surse din industrie au explicat pentru sursa citată că rafinăriile ruse operau oricum sub capacitatea maximă înainte de atacuri și au reușit să limiteze efectele loviturilor prin repunerea rapidă în funcțiune a unităților neavariate și prin repararea accelerată a celor afectate.
Rusia dispune de o capacitate totală de rafinare de aproximativ 6,6 milioane bpd, însă aceasta nu este folosită niciodată complet, ceea ce i-a permis Moscovei să compenseze avariile prin redistribuirea fluxurilor de producție.
Kievul susține că strategia dronelor urmărește strict perturbarea aprovizionării militare a armatei ruse și reducerea veniturilor Moscovei obținute din exporturile de petrol. Agenția Internațională a Energiei a transmis că, în august, încasările Rusiei din vânzarea de țiței și produse rafinate au ajuns la unul dintre cele mai mici niveluri din 2022 încoace.
Președintele Volodimir Zelenski a afirmat luna trecută că atacurile de lungă rază ar fi putut reduce cu până la o cincime disponibilitatea benzinei pe piața rusească. Kremlinul, însă, susține contrariul, declarând că piața internă este stabilă. Vladimir Putin a afirmat că Rusia „nu va ceda niciodată presiunilor externe”.
Listele rafinăriilor vizate și dificultățile provocate de sancțiuni
Atacurile cu drone au lovit semnificativ infrastructura petro-chimică. În primul trimestru, Ucraina a vizat rafinăriile Ryazan, Volgograd, Saratov, Tuapse, Ufa și Astrahan. Ulterior, din august, au fost înregistrate cel puțin 58 de lovituri asupra unor obiective energetice strategice, unele drone parcurgând distanțe de până la 2.000 de kilometri, potrivit datelor colectate de Open Source Centre, o organizație non-profit britanică.
Au fost raportate avarii și la unități din Novokuibyshevsk, Kirishi sau Salavat. În același timp, sancțiunile occidentale au complicat accesul Rusiei la piese noi pentru rafinăriile modernizate în ultimele decenii cu ajutorul companiilor din Vest.
Oficialii din industrie afirmă totuși că firmele rusești au găsit soluții alternative: producție internă de echipamente sau importuri din China, considerată un partener strategic al Moscovei. Reparațiile au permis în numeroase cazuri repornirea instalațiilor afectate în doar câteva săptămâni, însă costurile au crescut, iar unele procese necesită perioade mai lungi de lucru.
Sursele avertizează că nu este clar cât timp va putea Rusia menține această strategie de compensare prin capacitatea disponibilă, în cazul în care atacurile ucrainene continuă într-un ritm intens.
