Cum a motivat judecătorul de la Tribunalul București decizia privind arestul la domiciliu al lui Călin Georgescu

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Tribunalul București a făcut publică motivarea hotărârii prin care Călin Georgescu ar urma să fie plasat în arest la domiciliu, în locul arestului preventiv. Magistratul a luat în calcul mai multe aspecte, printre care comportamentul inculpatului în perioada în care s-a aflat în libertate, lipsa unor indicii că ar fi încălcat obligațiile impuse de autorități și natura acuzațiilor care i se aduc.

Hotărârea nu este definitivă, iar procurorii DIICOT au contestat-o. Prin urmare, măsura care va fi aplicată în continuare depinde de soluția pronunțată după judecarea contestației.

Judecătorul a ținut cont de perioada în care Călin Georgescu s-a aflat în libertate

Unul dintre argumentele importante din motivare se referă la intervalul în care Călin Georgescu a fost liber, fără măsuri preventive în celelalte dosare în care este vizat de cercetări.

Potrivit explicațiilor prezentate de jurnalista Digi24 Ioana Corneev, magistratul a avut în vedere faptul că, în acea perioadă, Georgescu ar fi putut să părăsească țara și să nu mai revină, însă nu a procedat astfel. De asemenea, atunci când a plecat din țară, acesta s-ar fi întors ulterior și s-ar fi prezentat la solicitarea autorităților.

De ce nu ți se rumenesc carnea sau legumele. Greșeala pe care o fac chiar și gospodinele pricepute

Profesor arestat pentru un discurs și două editoriale. Un ministru, un decan de barou și un președinte de partid sar să îl ajute

„Judecătorul de drepturi și libertăți notează că analiza acestei situații nu poate face abstracție de împrejurarea că în nici una dintre celelalte cauze judiciare care îl vizează pe inculpat (cauze de competența judecătoriei, respectiv a curții de apel) nu mai subzistă la acest moment vreo măsură preventivă. Inculpatul Georgescu s-a aflat astfel în stare de deplină libertate, fără nici o măsură preventivă, timp de câteva luni, perioadă în care acesta a avut ampla posibilitate de a fugi din țară și de a se sustrage de la urmărire penală și de la judecată. Or, inculpatul nu a făcut acest lucru, ba chiar dimpotrivă, atunci când a părăsit țara a revenit ulterior și a dat curs chemărilor organelor judiciare”, scrie în motivare.

Judecătorul a luat în calcul și faptul că nu au fost identificate indicii potrivit cărora inculpatul ar fi încălcat obligațiile controlului judiciar sau ar fi evitat să se prezinte în fața anchetatorilor.

Sursa foto: Arhiva EVZ

Natura acuzațiilor și vechimea faptelor au contat în decizia magistratului

Un alt element analizat de judecător a fost natura infracțiunilor de care este acuzat Călin Georgescu. Potrivit motivării prezentate, acuzațiile vizează fapte economice, fără caracter violent.

Magistratul a avut în vedere și vechimea faptelor, un aspect care poate influența evaluarea necesității menținerii unei măsuri preventive. Aceste elemente au fost analizate împreună cu celelalte circumstanțe ale dosarului, pentru a stabili dacă arestul preventiv mai este necesar sau dacă o măsură mai puțin restrictivă ar putea fi suficientă.

„Pericolul concret pentru ordinea publică nu se amplifică odată cu trecerea timpului ci, dimpotrivă, se atenuează şi, prin urmare, organele judiciare trebuie să prezinte motive specifice care să justifice persistența motivelor detenției ajungându-se chiar ca, la un moment dat, să nu mai îndeplinească cerinţele impuse de lege pentru a justifica menţinerea în stare de arest preventiv a unei persoane”, arată judecătorul în motivare.

Pericolul pentru ordinea publică poate scădea în timp, potrivit motivării

Judecătorul a analizat și riscul pe care inculpatul l-ar putea reprezenta pentru ordinea publică. Unul dintre argumentele prezentate este că acest pericol nu trebuie considerat neschimbat pe toată durata procedurilor judiciare, ci trebuie reevaluat în funcție de circumstanțele concrete.

Simpla existență a unei măsuri preventive nu justifică menținerea acesteia pe termen nelimitat. Pentru continuarea arestului preventiv trebuie să existe motive concrete care să arate că măsura rămâne necesară.

„Este în vârstă de 64 de ani, nu are antecedente penale, este integrat în societate, are un domiciliu stabil, este căsătorit și are și doi copii minori, este absolvent de studii superioare”, scrie în motivare.

În această interpretare, magistratul a considerat că arestul la domiciliu ar putea fi suficient pentru desfășurarea normală a procesului și pentru limitarea riscurilor asociate libertății inculpatului.

DIICOT a contestat hotărârea privind arestul la domiciliu

Decizia Tribunalului București nu este definitivă, deoarece procurorii DIICOT au formulat contestație. Până la soluționarea acesteia, situația juridică a lui Călin Georgescu nu poate fi considerată definitiv stabilită în privința măsurii preventive.

Instanța care va judeca această contestație urmează să decidă dacă hotărârea privind arestul la domiciliu va fi menținută sau dacă se va păstra arestul preventiv.