Toți cei care au deschis ochii înainte de 1989 își amintesc că accesul la producțiile muzicale din Occident era strict restricționat. Cu mici excepții, muzica din Vestul decadent ajungea în țara noastră pe căi subterane, prin contrabandă. Discurile și casetele muzicale erau achiziționate din străinătate de cei care aveau norocul să iasă peste graniță și revândute, în România, la prețuri destul de pipărate. Aceste melodii circulau din mână în mână, dar prea puțini erau cei care aveau acces la ele, raportat la mărimea populației.

Multe dintre piesele musicale lansate „dincolo”, erau preluate și copiate de muzicienii români care le redau pentru publicul larg, fără restricții.

Deci, nu trebuie să vă mirați dacă, ascultând vreo bucată muzicală a unui muzician din străinătate, constatați că seamănă foarte mult, la perfecție chiar, cu o piesă pe care ați ascultat-o în copilărie sau în tinerețe, cântată de vreun artist român.

Asemănarea nu este deloc întâmplătoare pentru că, de cele mai multe ori, muzica adusă prin contrabandă din străinătate era reorchestrată și relansată pentru publicul român. Cântăreții acelor vremuri preluau fără remușcări piese făcute celebre de artiști de peste hotare și le transformau în propriile melodii. Fiind un regim închis, în afara reglementările internaționale, nu existau acuzații de plagiat. În cel mai bun caz, pe discografiile cântăreților români, în dreptul acestor melodii, la compositor, mențiunea „preluată din repertoriul internațional”.

Chiar și așa, dat fiind că fără aceste plagiate, am fi avut foarte greu acces la melodiile originale, artiștii care au recurs la astfel de procedee nu ar trebui blamați foarte tare.

 

O listă aproximativă de melodii copiate de la alții

În cele ce urmează vom prezenta o listă cu o parte din piesele plagiate de artiștii români dinainte de 1989, începând cu celebra „Drumurile noastre” a lui Dan Spătaru.


Înainte de 1989 și chiar după, nu exista concert în care regretatul solist Dan Spătaru să nu cânte „Drumurile noastre”. Aceasta era cea mai cunoscută și cea mai fredonată piesă din repertoriul său. Dar, aceasta nu este o melodie originală. Dan Spătaru a făcut Drumurile noastre copiind o melodie a unui cântăreț din Iugoslavia. Este vorba despre Miki Jevremovic – Ona nocas nece doci.

Plagiatul la trupele rock

Iris, una dinte cele mai îndrăgite trupe rock de la noi și-a constituit repertoriul preluând piese ale unor rockeri celebri din Vest. Sunt mai multe melodii lansate de Iris, care au rupt gura târgului, în condițiile în care erau doar preluări. Astfel, „De vei pleca” este o copie după Whitesnake – „We Wish You Well”, „Să nu crezi nimic” este copiată după Thin Lizzy – „Don’t believe a word”, „Trenul fără naș” este copiată după Judas Priest – Running wild.



Compact au preluat „Cine ești tu oare, după Cinderella – „Somebody save me”. Cargo a preluat mai multe melodii după trupe celebre. După Black Sabbath – „Electric Funeral” au făcut piesa „Destin”, iar după Led Zeppelin – „Kashmir”, au copiat „Apocalipsa”.

Chiar și Phoenix a preluat „Mugur de fluier” după Jethro Tull – „Christmas song”.


Artiști celebri și melodiile lor copiat

Un alt solist îndrăgit, folkistul Ducu Bertzi, a copiat piesa „M-am îndrăgostit numai de ea după un solist italian, Gianni Nazzaro – „Mi sono innamorato di mia moglie”.

 

Celebra melodie a lui Gil Dobrică „Hai acasă” este o preluare după John Denver – Take Me Home, Country Roads.


Trio Expres a copiat o melodie după trupa Modern Talking, care rupea topurile muzicale în anii 80. Este vorba despre piesa „Într-un gând, într-un glas”, preluată după „You’re My Heart, You’re My Soul”.

Piesa Mihaelei Runceanu, „E adevărat, iubirea mea”, este o copie după „Paradise” cântată de Phoebe Cates. Anda Călugăreanu a cântat „Beng, beng” după ce a ascultat-o la Nancy Sinatra – „Bang Bang”.


O altă piesă, „Spuneam că nu-mi pasă”, cântată de Margareta Pâslaru, a fost făcută după Oscar Benton-„Bensonhurst Blues”.


Aura Urziceanu și Aurelian Andreescu au preluat piesa „Septembrie” de la cuplul Nana Mouskouri și Harry Belafonte – „Au Coeur de Septembre”. Eva Kiss a cântat „E scris în stele” după ce Jennifer Rush a lansat „Power of love”.


Povestea melodiei Sanie cu zurgălăi

Pe de altă parte trebuie să spunem că există și piese copiate de cântăreți străini, după melodii lansate de artiști români. Cel mai cunoscut caz este al celebrei „Sanie cu zurgălăi” cântată de-a lungul timpului, de la lansarea sa în perioada interbelică de numeroși artiști, atât români cât și străini.

Sanie cu zurgălăi este un cântec românesc în stil popular, compus pentru Maria Tănase, în 1936, de un compozitor român de origine evreiască Richard Stein. Melodia a fost lansată, în același an, într-o înregistrare, de Silvian Florin, un cântăreț din epocă.

După 1949, melodia a intrat în repertoriul cântăreței Maria Lătărețu, care a schimbat o parte din versuri și a renunțat la refren, dându-I o nouă formă. Astfel, compozitorul Richard Stein a dispărut în anonimat, prea puțini fiind cei care își mai aminteau că piesa îi aparține.

Cum a ajuns în repertoriul internațional

Melodia a atras atenția multor artiști și compozitori care au prelucrat-o și i-au dat diferite forme, introducând-o în repertoriul internațional. În interpretarea franțuzoaicei Edith Piaf, Sanie cu zurgălăi a devenit „Johnny tu n’es pas un ange”. În Iugoslavia, poetul Dragomir Ristic i-a adăugat un text nou și i-a schimbat ritmul dându-i o nouă formă.

Cântecul a fost plagiat în anii ’50 de cunoscutul chitarist american Les Paul, care a folosit integral linia melodică în cântecul „Johnny is the Boy for Me”. Dat fiind că nu l-a numit pe adevăratul autor, s-a ajuns la proces. Compozitorul Richard Stein a câștigat în fața americanului, chiar dacă i-a fost imposibil să se prezinte în fața judecătorilor americani, din cauza restricțiilor impuse de comuniștii români.

În 1988, formația Vaya Con Dios a redescoperit piesa și a cântat un cover după ea, creditându-l, însă, pe Les Paul drept compozitor.