În cursul zilei de ieri am publicat în ediția on-line a Evenimentului Zilei un material în care demonstram că relația SRI-Ministerul Public nu este o invenție a unor ziariști cu minți înfi erbântate, ci este o realitate instituțională. Mai mult, el este defi nit ca BINOM. Repet, într-un document ofi cial al SRI.

Spuneam că, așa cum știu majoritatea dintre dumneavoastră, Binomul SRI-DNA este o expresie pe care o putem regăsi în conversațiile noastre zilnice și despre care avem impresia că este consacrată de Ion Cristoiu. Cea mai veche referire pe care am găsit- o într-unul din editorialele sale este din februarie 2015. Are legătură cu o intervenție a lui Traian Băsescu în cadrul Congresului PMP în care, spune Ion Cristoiu, fostul președinte al României a sărit să ia apărarea Binomului SRI-DNA în fața acuzațiilor Elenei Udrea.

Cam pe aici ar fi începutul poveștii care marchează istoria României în ultimii ani.

Numai că o realitatea este cu totul alta!

Ion Cristoiu nu a inventat expresia „Binomul SRIDNA”, ci doar a consacrat-o în conștiința opiniei publice! Adversarii Maestrului l-ar putea acuza chiar de plagiat, numai că până acum habar n-aveau că această expresie apare în documente oficiale ale Statului român. Nu sunt clasificate, ci doar trebuiau (re)citite cu mintea și informațiile pe care le avem acum.

BINOMUL SRI-DNA a existat de mai mult timp, de fapt, nici nu bănuiam exact de când, numai că el a fost mult mai cuprinzător, fiind prezentat în documente oficiale. Despre ce documente este vorba? Despre Rapoartele de Activitate ale SRI din 2004 încoace, pe care am avut încăpățânarea să le citesc preț de jumătate de zi. Ca să fiu sincer, căutam altceva, dar am rămas mut de uimire când am găsit scris negru pe alb ceea ce susțineam de luni de zile și ne spunea că nu este adevărat! Ca să nu vă mai fierb, iată un citat semnificativ din Raportul de activitate al SRI pe anul 2013: „Principalele activități de cooperare s-au realizat pe relația cu Ministerul public, MAI, SIE, MApN, SPP și Ministerul Justiției. Binomul instituțional Ministerul Public-SRI a funcționat și în 2013 la parametri optimi, fapt reflectat în dinamica rezultatelor atât din perspectiva cunoașterii, prevenirii și combaterii amenințărilor la adresa siguranței naționale, și din punctul de vedere al instrucției penale”.

Stop! Cum adică BINOMUL INSTITUȚIONAL? Deci în 2013 exista o cooperare la nivel instituțional între SRI și Parchetul General, DIICOT și DNA, instituțiile ce sunt reunite sub titulatura Ministerului Public, care se reflecta (și) în PLANUL INSTRUCȚIEI PENALE? Adică în rechizitorii, probe, dosare penale, cazuri în instanță. Păi nu începem să vedem mai clar declarația generalului SRI Dumitru Dumbravă care ne povestea cum urmărește SRI un dosar din faza de instrumentare până la condamnare? Aveau toate mijloacele, nu-i așa? Mai mult, BINOMUL a funcționat în parametrii optimi în 2013 ca și în 2014.

Păi parcă nici nu exista așa ceva…

Ion Cristoiu trebuie să fie foarte dezamăgit. Va dispărea din cărțile de istorie, termenul de BINOM SRI - DNA trebuie pus sub semnătura autorului anonim al Raportului de Activitate al SRI pe 2013.

Numai să nu credeți că lucrurile se opresc aici, cercetarea atentă a tuturor rapoartelor SRI scoate la lumină amănunte nebănuite!

În Raportul SRI din 2008 scrie negru pe alb:

„Contribuţia adusă de Serviciu la îndeplinirea responsabilităţilor organismelor de cercetare şi urmărire penală s-a materializat în:

- punerea la dispoziţia organelor Ministerului Public a unor date şi informaţii neprelucrate care au stat la baza sesizărilor/ informărilor SRI;

- transmiterea – la solicitare – către organele de urmărire penală a unor date şi informaţii cu privire la persoane implicate în activităţi infracţionale;

- soluţionarea, la cererea organelor judiciare, a solicitărilor de declasificare a unor documente / informaţii;

- participarea, în cadrul echipelor operative mixte constituite cu parchetele, la analize comune cu procurorii;

- punerea la dispoziţie a rezultatelor constatărilor ştiinţifice şi expertizelor;

- soluţionarea cererilor de transmitere către organele judiciare a unor date, informaţii şi documente referitoare la foste şi actuale cadre ale Serviciului Român de Informaţii, implicate în dosare penale.”

Altă bombă! Deci întrun document oficial al SRI se spune că ofițeri de informații participau în ECHIPE OPERATIVE MIXTE LA ANALIZE COMUNE CU PROCURORII! Ceea ce neagă DNA și Parchetul de luni de zile se întâmplă (cel puțin) din 2008 încoace. Cât de mare este minciuna care ni se servește zilele astea? Uriașă aș putea spune!

Experții juridici ai SRI, implicați nu numai în anchete, dar și în procedura penală

Să revenim la Raportul din 2013 care pare cel mai slobod în materie de limbaj instituțional. Acolo se spun niște lucruri care merită analizate cu pixul în mână. Vă dau încă un exemplu:

Capitolul 2.3

2.3.Informarea şi sesizarea organelor de cercetare şi urmărire penală

(…)

O coordonată importantă a cooperării cu organele de urmărire penală a fost reprezentată de transmiterea datelor, informaţiilor şi documentelor solicitate de acestea, pentru nevoile cercetării penale, precum şi soluţionarea unor cereri, în context fiind relevantă şi diversificarea sferei activităţilor în care experţii juridici ai SRI sunt implicaţi, în sensul că analizele comune nu se limitează doar la aspecte de drept material (cercetarea întrunirii elementelor constitutive ale infracţiunilor), ci s-au extins la probleme de procedură.”

Măi să fiu al naibii, cum adică experții SRI colaborau în probleme de procedură cu Organele? Analize comune cu caracter extins, nu numai material, adică cum transformăm notele informative în rechizitorii, ci și cum facem încadrările, cum scriem actul de acuzare, cum manevrăm toate elementele din Câmpul Tactic al generalului SRI Dumbravă…

Cât de extinsă era cooperarea SRI - DNA- DIICOT - Parchet potrivit aceluiași Raport SRI? Să lăsăm ORGANELE să ne explice negru pe alb:

„Experţi în domeniul juridic ai Serviciului, din cadrul structurilor teritoriale şi centrale, au fost cooptaţi ca membri în echipe operative comune de cooperare cu structurile locale şi centrale ale organelor de aplicare a legii în 463 de cazuri (faţă de 314 în 2012).

În cadrul echipelor operative comune au avut loc numeroase întruniri, în cadrul cărora experţi în domeniu juridic ai SRI au îndeplinit un rol însemnat în evaluarea juridică a situaţiei operative şi a măsurilor propuse pentru documentarea activităţilor infracţionale.

În acest context s-a acţionat permanent, prin exercitarea competenţelor specifice, în direcţia creşterii valorii de utilizare a produsului informaţional destinat informării organelor de urmărire penală, atât prin prisma asigurării unui fundament pentru atingerea obiectivelor aferente protejării valorilor de securitate, cât şi a consolidării rolului Serviciului în ceea ce priveşte combaterea fenomenelor infracţionale ce afectează grav, pe diverse componente, securitatea naţională.

Acestea au determinat efecte şi reacţii pozitive la nivelul beneficiarilor, multe dintre materiale fiind valorificate în cadrul probaţiunii în dosare penale.”

Peste 460 de cazuri, față de 314 în 2012…

Dacă asta nu-i o activitate extinsă, atunci mă întreb ce înseamnă una restrânsă. Iar fraza finală cu valorificarea materialelor SRI în cadrul probațiunii penale, apreciate de beneficiari, adică DNA, DIICOT, Parchetul General, merită un premiu pentru concizie și expresivitate.

Daniel Morar nu punea preț pe informările SRI

O ultimă nedumerire publică capătă răspuns în aceleași documente oficiale ale SRI: De când durează existența Binomului și în baza cărui document

Aici aveți răspunsul! Protocolul General de Cooperare era baza colaborării SRI cu DNA - DIICOT - Parchet, iar echipele mixte și planurile comune de acțiune erau doar un aspect.

Aspect care nu se găsește în raportul pe 2004, care definește colaborarea instituțională întrun cu totul alt mod:

„În ceea ce priveşte schimbul de informaţii, cele mai consistente cooperări au fost realizate cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale”, fără a menționa Ministerul Public (DNA-DIICOT-Parchet) printre partenerii privilegiați.

Una din cheile de citire ale acestei situații trebuie să stea în raporturile care au existat între Daniel Morar, fostul procuror șef al DNA (2005-2012), șefii SRI - George Maior și Florian Coldea și Laura Codruța Kovesi - procuror general al României (2006-2012). Sub ochii și cu aprobarea lui Traian Băsescu, președintele României, Daniel Morar a refuzat să primească doar frânturi de informații de la SRI, cerând de fiecare dată să i se furnizeze conținutul integral al informărilor, inclusiv înregistrările făcute pe mandat de siguranță națională.

Potrivit unor surse din SRI, Daniel Morar avea o părere proastă despre modul în care i se transmiteau informări de la SRI, se pare că verificase câteva din ele și văzuse că sunt manipulări ale informațiilor.

Ca urmare a conflictului SRI - Daniel Morar, la Palatul Cotroceni a avut loc o întâlnire în prezența președintelui României Traian Băsescu în care Morar, Maior, Coldea s-au confruntat destul de dur. Din acel moment a început o stare de animozitate accentuată între aceștia.

Din analiza cifrelor care indică fluxul de informări transmise instituțiilor de cercetare și urmărire penală, vedem cum în 2006, primul an în care se menționează în raportul SRI includerea corupției ca misiune a SRI, Departamentului / Direcţiei Naţionale Anticorupţie primește 183 de sesizări, DIICOT - 277 de sesizări, iar Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - 32, se ajunge la o explozie! An de an se păstrează acest raport, indicând o preferință a SRI pentru structurile conduse de Kovesi, în defavoarea DNA-ului condus de Daniel Morar, până când are loc rocada. Atunci se vede cum SRI este principalul furnizor de informații pentru DNA.

În 2014, DNA primește 1.226 de sesizări, DIICOT are parte de 826, doar 126 de informări fiind dedicate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.