Social
Cultura, loc de cinste în mediul rural. Noaptea Muzeelor la Sate, o incursiune în patrimoniul transilvănean
Portul popular. Sursa foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Peste 150 de muzee, situri arheologice și colecții de artă tradițională din întreaga țară s-au alăturat unei noi ediții a „Nopții Muzeelor la Sate”. Evenimentul, unic în Europa, s-a desfășurat în weeekend și a avut ca scop promovarea patrimoniului rural și a comunităților care îl mențin viu. În Șercaia, un sat săsesc din inima Transilvaniei, localnicii și vizitatorii au avut ocazia să exploreze Colecția Muzeală de Etnografie și Istorie Locală, găzduită de Biserica „Sf. Nicolae” și Centrul Social-Cultural al satului.
Un eveniment destinat celor atrași de farmecul satului românesc
Trei săli ale Muzeului din Șercaia au fost deschise publicului, oferind o privire asupra istoriei și tradițiilor locale. Expoziția include obiecte din gospodăria românească și săsească, icoane pe sticlă, fotografii vechi, ouă încondeiate, cărți bisericești și obiecte liturgice.
De asemenea, expoziția permanentă „Acasă, la origini, Șercaia” ilustrează evoluția portului popular local din perioada interbelică până în prezent. Programul serii a inclus tururi ghidate, proiecții de filme, șezători cu degustare de produse tradiționale, lecturi din folclorul local și dialoguri între generații.
Muzeu Șercaia. Sursa foto: Facebook
Organizată de Asociația DaDeCe, cu sprijinul Asociației Centrul Memorial Dr. Gheorghe Telea Bologa și Complexului Muzeal Național ASTRA Sibiu, manifestarea a beneficiat și de suportul Rețelei Naționale a Muzeelor din România.
Proiecție de film. Sursa foto: Facebook
Colecția Muzeală de la Șercaia a participat încă de la prima ediție a evenimentului, având colaborări cu Muzeul de Etnografie Brașov și Muzeul Olteniei.
Muzeu Șercaia. Sursa foto: Facebook
Un loc în care sașii nu au fost uitați
Șercaia, un sat săsesc situat în Țara Făgărașului, și-a confirmat încă o dată bogăția culturală și tradițională cu ocazia evenimentelor dedicate patrimoniului local. Atestată documentar de peste 790 de ani, localitatea a fost cunoscută de-a lungul timpului pentru terenurile fertile din lunca Oltului, pentru culturile de cereale, porumb și cartofi, dar și pentru introducerea timpurie a utilajelor agricole mecanizate.
„Ne amintim că Șercaia este pământul fertil din lunca Oltului, râvnit de imigranții germani încă de la începutul evului mediu și cultivat cu grîu, orz, mei, iar în părțile învecinate mai înalte, spre Hălmeag și Vad, cu secară și ovăz. De asemenea, Șercaia este domeniul pe care porumbul și cartoful au fost introduse de pe la 1700 și ceva, de pe domeniul baronului Samuel von Brukental de la Porumbacu și răspândite rapid la toate satele făgărășene”, arată Dana Streza, profesoara de Istorie care a pus bazele Colecției Muzeale de Etnografie și Istorie Locală Șercaia.
Sași Șercaia. Sursa foto: Facebook
Sașii, maghiarii și românii, o comunitate unită
Comunitatea sașilor, alături de români și alte etnii, a contribuit decisiv la dezvoltarea culturală și socială a acestui loc din inima Transilvaniei. Șercaia s-a remarcat prin inovații agricole importante, printre care introducerea mașinilor de semănat, de secerat și de recoltat, precum și utilizarea tractorului și a batozei acționate cu abur.
Șercaia este, de asemenea, un exemplu de conviețuire multiculturală. În perioada interbelică, comunitățile de sași, români, maghiari și rromi coexistau cu roluri bine definite, iar tradițiile locale, precum Ceata feciorilor, Carnavalul de lăsata secului sau asociațiile fetelor, conturau viața socială și culturală. Fanfara săsească și biserica evanghelică erau elemente centrale care uneau comunitatea.
„Șercaia, în săseşte ”Schirkonyen”, în maghiară ”Sárkány”, în română ”Şerpeni” sau ”Şărcaia”, … dar în general ”Schlangendorf” (”Satul cu șerpi”), este o construcție socială unică, ce a luat naștere prin fluctuații de populații, conviețuire, conflict și conlucrare, cu un maxim de dezvoltare în perioada interbelică. În acea perioadă, comunitățile (sași, români, unguri, rromi) erau închise, clar delimitate, cu un rol bine precizat, asumat, fiecare cu rostul său”, adaugă reprezentanta Muzeului.
Muzeu Șercaia. Sursa foto: Facebook
Portul popular, așezat la loc de cinste în sat
Alături de femeile din corul Bisericii Ortodoxe, preoteasa Daniela Streza a scos la lumină elementele vechiului port popular.
„Vechiul acoperământ al femeilor din perioada antebelică, a fost refăcut întocmai și multiplicat cu migală și pricepere în cadrul Șezătorii săptămânale de la muzeu. A fost un proiect ”greu”, care a necesitat mult studiu”, mai spune Dana Streza.
Port popular. Sursa foto: Facebook
Având ca mărturie frânturile de istorie și fotografiile vechi, localnicele au reușit să readucă la viață imaginea celor care au însuflețit acest loc din inima Transilvaniei.
„Țelul comunismului în România a fost schimbarea firii țăranilor, uitarea sensului trecutului și al tradițiilor, făurirea omului nou, fără memorie am spune, fără rădăcini. După aproape opt decenii de la marele ”Restart” declanșat de comuniști, reluăm vechea poveste, o continuăm cum știm mai bine, pentru că avem nevoie să ne protejăm identitatea, pentru ca fiii noștri să aibă memorie, trecut, rădăcini”, a explicat ea.
Șercaia. Sursa foto: Facebook
De asemenea, portul săsesc este așezat la loc de cinste în Colecția Muzeală din Șercaia. Recent, tinerii din sat au îmbrăcat piesele purtate odinioară de sași și au defilat pe străzi.
