Deși o parte a populației din România privea cu ochi buni setul de reforme economico-sociale propuse de Mihail Gorbaciov la preluarea conducerii URSS, Nicolae Ceaușescu gândea reforma socialismului în cu totul alți termeni, astfel că încă din anii 1980 se întrevedea distanțarea liderului român pe plan extern.

În plan intern, nivelul de trai al populației devenea tot mai precar, magazinele tot mai goale, casele tot mai lipsite de lumină, iar libertatea de exprimare tot mai suprimată, motiv pentru care preluarea puterii de la Moscova de către Mihail Gorbaciov a reprezentat iluzia unei schimbări a status quo-ului.

În ce au constat reformele economico-sociale ale lui Mihai Gorbaciov

Mihail Gorbaciov a fost numit secretar general al Partidului Comunist din URSS pe data de 11 martie 1985, atunci când corupția și lipsa de progres a sistemului de administrație ajunseseră să șubrezează puternic economia de stat a țării.

„S-a întâmplat ceva, la prima vedere inexplicabil. Ţara începea să piardă momentul. Eşecurile economice au devenit mai frecvente. Dificultăţile au început să se acumuleze şi să se accentueze; a început să apară stagnarea în viaţa societăţii. Toate acestea s-au întâmplat într-o vreme când revoluţia ştiinţifică şi tehnica deschideau noi perspective pentru progresul economic şi social”, explica mai târziu Mihail Gorbaciov.

Prin urmare, ultimul lider al URSS a gândit implementarea unor reforme profunde, „glasnost”(„deschidere”) și „perestroika” („restructurare”), menite să redreseze Uniunea Sovietică din punct de vedere economic, dar și să îndrepte țara înspre democratizarea instituțiilor de stat și promovarea libertății de exprimare.

Viziunea asupra reformelor lui Gorbaciov în România

Deschiderea URSS față de principiile democrației a fost salutată de statele din Vest, printre care SUA și chiar unele state comuniste (Polonia, Ungaria, Cehoslovacia), cele din urmă alegând să preia programele de restructurare propuse de Moscova.

Liderii din România și din Republica Democrată Germană nu au întrezărit însă nicio speranță în legătură cu noua conducere a URSS, opunându-se chiar cu vehemență reformelor lui Mihai Gorbaciov.

„Auzind din ce în ce mai multe despre transparență, democrație, concilierea socialismului cu valorile umane general valabile, sigur că toată lumea spera că va avea loc o contagiune a liberalismului dinspre Uniunea Sovietică spre România lui Ceaușescu, care se clădise tocmai pe această idee a rezistenței în fața presiunii sovietice”, a reiterat istoricul Cosmin Popa.

Regimul Ceaușescu, incompatibil cu viziunea occidentală a lui Gorbaciov

Nicolae Ceaușescu și Mihail Gorbaciov au avut o primă întâlnire în 1985, în contextul unei reuniuni a statelor din Pactului de la Varșovia, organizată la Moscova.

Conform istoricului Cosmin Popa, liderul român i-ar fi transmis lui Gorbaciov că țara noastră a luat deja un set de măsuri cu caracter de reformă, menite să consolideze socialismul de stat, și sugerând chiar liderului rus acest set de măsuri drept a fi un model de urmat.

„Venirea lui Gorbaciov la putere a însemnat și un semn de recunoaștere a pretențiilor științifice ale Elenei Ceaușescu, marcată de apariția în limba rusă a uneia dintre cărțile pe care Elena Ceaușescu pretindea că le-a scris. Au avut loc și niște întâlniri cu academicieni sovietici, cu Elena Ceaușescu în calitatea sa de președinte a Comitetului de stat pentru știință și tehnologie și așa mai departe. Aceasta venea în completarea intențiilor lui Gorbaciov de a plăti un oarecare preț pentru normalizarea relațiilor cu România lui Ceaușescu”, a explicat istoricul.

Nicolae Ceaușescu a ales un alt fel de „democrație”

În 1987, Gorbaciov venea la București, vizită în urma căreia a prezentat și un raport privind situația din țara noastră.

„Situația oamenilor este foarte dificilă. Consumul de carne pe cap de locuitor este de 10 kilograme pe an. Datoria externă este de aproximativ 3 miliarde de dolari. Există lipsuri constante de energie, căldură, produse alimentare, bunuri de larg consum.

Iar Ceaușescu mi-a spus, în tot acest timp, că a realizat deja totul”, scria secretarul general al URSS, care continuă: „Îl priveam și mă simțeam ca un prost. El are deja totul planificat în termeni de democrație, alegeri libere și cooperarea colectivelor de muncă”, transmitea Gorbaciov membrilor Partidului Comunist al URSS, conform Europa Liberă.