Mihail Sergheevici Gorbaciov, decedat la vârsta de 91 de ani, a fost o figură centrală a secolului XX. Într-o versiune romanţată, Gorbaciov, care a ajuns în funcţia supremă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în 1985, a fost omul care a pus capăt războiului rece și care a făcut ca cetățenii URSS să respire un aer ceva mai democratic.

De asemenea, a pus capăt intervenției sovietice în Afganistan și a permis țărilor din Europa de Est să scape de dictatorii lor fără vărsare de sânge. Înflorită, dar nu falsificată, aceasta a fost imaginea preponderentă a liderului sovietic în țările occidentale. 

Pe plan intern, evaluarea era mai sumbră. Gorbaciov era indicat drept a fi fost vinovat de implozia Uniunii Sovietice, "cea mai mare catastrofă geopolitică" a secolului trecut, după spusele lui Vladimir Putin, și pentru că și-a aruncat locuitorii într-o amplă criză economică și socială din care a fost nevoie de mai mulţi ani pentru a se recupera. 

Din nou, această descriere poate fi calificată drept ideologizată, dar nu contrazice faptele. 

Într-o narațiune mai echilibrată, Gorbaciov poate fi zugrăvit drept omul care și-a propus să salveze regimul și a eșuat. Acest fapt nu l-a împiedicat să fie hotărâtor în a transforma lumea într-un loc mai puțin războinic și mai liber. 

Problema de bază era economia. Gorbaciov a observat că URSS rămânea în urma Occidentului. Productivitatea era foarte proastă în mai multe domenii și țara pierdea și cursa tehnologică. 

Cum a devenit Gorbaciov șomer

Deși sovieticii au reușit, totuși, să se menţină în vârful producției de dispozitive nucleare, acest lucru devenea tot mai dificil, deoarece nu se descurcau bine în informatică, de exemplu. 

Gorbaciov dorea să reformeze sistemul din interior, păstrând puterea pentru PCUS. Cuvintele-cheie ale proiectului său au fost "glasnost" (transparență, care ar fi fost o reformă politică limitată) și "perestroika" (restructurare, modernizarea economiei). 

Nu a mers. "Perestroika" nu a salvat economia, dar "glasnost" a trezit fantomele naționaliste care aveau să distrugă URSS. 

După o tentativă de lovitură militară eșuată, Gorbaciov şi-a văzut puterea înghițită de lideri locali precum rusul Boris Elțin și kazahul Nursultan Nazarbaiev, care a părăsit președinția Kazahstanului în 2019. În 1991, URSS s-a dizolvat, iar Gorbaciov a devenit şomer. 

Occidentul a eșuat și el. Nu a profitat de fereastra democratică deschisă după dizolvarea gigantului comunist pentru a transforma Rusia într-un partener instituțional și prosper sub aspect economic, făcând loctru revenirii autoritarismului sub conducerea lui Putin, notează olha.uol.com. 

Cei care nu au eșuat au fost chinezii, care au învățat din cazul sovietic și au reușit acolo unde Gorbaciov a ratat. Economia chineză este una dintre cele mai dinamice din lume, iar puterea este concentrată în Partidul Comunist. (Editorial) 

Traducerea Rador